Este vorba de studiul „Evaluarea stării de sănătate a copiilor și tinerilor, grupa de vârstă 1-24 ani” [1], prezentat de expertul de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” (INSMC), cercetător științific gr.1 dr. Ecaterina Stativă. 

Consumul alimentelor de risc pentru sănătate face parte din practica alimentară curentă a copiilor încă din primii ani de viață, doar 30% dintre aceștia consumă zilnic alimente din toate cele șapte grupe alimentare, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

Prevalența copiilor care consumă alimente de risc zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână crește odată cu vârsta, pornind de la 1-4 ani și atingând maximul la pubertate; o treime dintre copii consumă zilnic alimente grase sau dulciuri și alimente sărate, comercializate, iar 28% dintre aceștia sunt consumatori ai tuturor alimentelor de risc studiate. 

Cu ocazia evenimentului „Alimentația sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar”, găzduit de Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților și organizat de Asociația SAMAS, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Colegiul Dieteticienilor din România, participanții au discutat soluțiile pentru creșterea nivelului de educației nutriționale la nivel național cu scopul reducerii prevalenţei obezităţii în rândul copiilor din România. 

Exemplu de bune practici 

În contextul în care în România, trei din zece copii cu vârsta de 7-9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate [2], realizarea de politici publice și parteneriatul public-privat în educația pentru sănătate sunt esențiale. Un exemplu de bune practici este programul Sănătos de mic, inițiat de către Asociația SAMAS și Danone, care își propune îmbunătățirea stării de nutriție și sănătate pe termen lung, printr-un program național de educație care adresează personalul din grădinițe, copiii și părinții. 

„Putem afirma, fără greșeală, că înregistrăm o adevărată epidemie de obezitate și din această cauză trebuie să acționăm rapid și decisiv în lupta cu această boală. Nu cred ca ne mai permitem să așteptăm! Ca medic, am vazut cum această boală are consecințe negative asupra calității vieții. Obezitatea duce la boli cardiovasculare, hipertensiune, boli endocrine, uneori cancer. Schimbarea comportamentală este esențială în combaterea obezității, iar rezultatele le vom obține prin educație a copiilor și părinților dar și prin activități practice de la cele mai fragede vârste”, a declarat  prof. dr. Carmen Orban, consilier pe probleme de sănătate la Cancelaria Prim-ministrului. 

„Cunoscând aceste date care poziționează România în topul țărilor europene cu cei mai mulți copii supraponderali, noi, la Ministerul Familiei, alături de celalalte ministere lucrăm la adoptarea de măsuri care să servească familiei astfel încât să aibă un coș alimentar sănătos și local. La nivel de prevenție și educație a părinților și copiilor să nu uităm de banii europeni, peste 4 miliarde de lei pe care îi putem accesa”, a insistat Natalia Intotero, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. 

Lista cu alimente nerecomandate preșcolarilor și școlarilor

Cu ocazia evenimentului s-au prezentat și modificările Ordinului 1563/2008 - Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți. Acestea au fost inițiate de Asociația SAMAS și Colegiul Dieteticienilor din România. 

Recomandările de actualizare au fost analizate și agreate împreună cu specialiști ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Comisiei de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice din Ministerul Sănătății, specialiști în Medicina Școlară din cadrul Administratiei Spitalelor și Serviciilor Medicale din Municipiul București.

„Ne bucurăm că am reușit să actualizăm recomandările Ordinului 1563 din 2008 aliniindu-le noilor norme europene privind nutriția copiilor. Nutriția este o știință în continuă dezvoltare, iar ghidurile naționale și recomandările oficiale trebuie actualizate periodic, pentru a ține cont de rezultatele celor mai recente studii științifice. Actualizarea după 16 ani a Ordinului 1563 se impunea, pentru a elimina discrepanțele semnificative legate de necesarul caloric pentru copii, necesarul de proteine sau stabilirea porțiilor. Noile recomandări ale Ordinului 1563 constituie un instrument prețios în realizarea de meniuri mai sănătoase în unitățile de învățământ preuniversitar”, spune dr. Diana Voican, medic pediatru și director medical al programului Sănătos de mic dezvoltat de Asociația SAMAS. 

Obezitatea infantilă, o provocare 

Problema obezității infantile din România a fost prezentată de către prof. dr. Mihai Craiu. Ideea introducerii educației nutriționale în curriculum școlar a fost dezbătută pornind de la Manualul de 10 lecții despre nutriția sănătoasă din cadrul programului Sănătos de mic, dezvoltat de prof. dr. Georgeta Iordache, consilier în educația timpurie, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație și de conf. dr. Laura Ciolan, Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației.