Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până în anul 2050 diagnosticul de cancer va ajunge la 35 de milioane de pacienţi. Acest lucru reprezintă o creștere de 77% faţă de cele 20 de milioane de cazuri diagnosticate în 2022. Predicţia este îngrijorătoare, în contextul evoluţiei metodelor de diagnostic în medicină, și are loc în ciuda apariţiei terapiilor biologice curative. La nivelul Uniunii Europene, în anul 2020 s-au înregistrat 2,7 milioane de cazuri noi de cancer. Dintre acestea, mai mult de 40% ar putea fi prevenite dacă am avea programe de prevenţie. În plus, diagnosticarea în stadii precoce ar face statisticile mai puţin împovărătoare.

 Epidemiologia cancerului pulmonar este cruntă, atât prin incidenţa în creștere, cât și prin rata de mortalitate necruţătoare la bărbaţi, dar și la femei. Dacă ne raportăm la datele din 2022, observăm că neoplazia pulmonară prezintă incidenţa cea mai ridicată, fiind responsabilă de aproximativ 2,5 milioane de pacienţi (12,4% din totalul cazurilor noi de cancer). De asemenea, determină cele mai multe decese prin cancer – peste 1,8 milioane de persoane (19% din totalul pacienţilor cu neoplazii).

Orice formă de fumat dăunează organismului

Fumatul este responsabil cu până la 80% în apariţia acestei boli. Programele de screening pentru indivizii aflaţi la risc cresc șansele depistării acestei afecţiuni în stadiile incipiente, în care putem interveni curativ. Riscul apariţiei bolii crește exponenţial, cu cât un pacient fumează de mai mult timp, respectiv mai multe ţigări pe zi.
Orice formă de fumat dăunează organismului. Trabucul, pipa, fumatul așa-numitelor ţigări „ușoare” (light) sau al ţigărilor aromate cresc riscul de cancer pulmonar la fel de mult ca ţigările obișnuite.

Pe lângă fumatul activ descris mai sus, trebuie luat în considerare și fumatul pasiv, ca risc major. Studiile au arătat că persoanele care locuiesc cu fumători au un risc mai mare de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu persoanele care nu sunt expuse. Pe lângă acest risc major trebuie să fim conștienţi că expunerea la diverși factori de mediu toxici (inclusiv microparticule PM2.5, PM10, arderi de biomasă etc.), la radon, azbest poate să provoace neoplazii pulmonare.

Tipuri și subtipuri

Principalele tipuri de cancer pulmonar sunt reprezentate de cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC, aproximativ 15% dintre formele de cancer pulmonar și cel mai agresiv dintre ele) și de cancerul pulmonar fără celule mici (NSCLC). Aproximativ 80-85% dintre cancerele pulmonare se încadrează în cea de-a doua categorie. Principalele subtipuri sunt reprezentate de adenocarcinom, carcinomul cu celule scuamoase și carcinomul cu celule mari. Aceste subtipuri sunt grupate împreună ca NSCLC, deoarece atât tratamentul, cât și prognosticul sunt adesea similare.

Sunt foarte multe întrebări referitoare la cancerul pulmonar care încă nu au răspuns. De ce se ajunge atât de departe cu mortalitatea? Ce îl face să fie diagnosticat doar în stadii atât de avansate? De ce are un prognostic atât de prost? Ce surse de informare avem? Dacă știm că fumatul reprezintă un factor de risc atât de virulent, de ce nu luăm măsuri mai dure?

Peste 50 de ani: spirometrie și CT cu doză scăzută

Simptomatologia cancerului pulmonar, silenţioasă la început, face ca boala să progreseze, la foarte mulţi pacienţi, și în ani de zile. De aceea, orice fumător sau fost fumător care are vârsta de peste 50 de ani ar trebui să fie investigat printr-o tomografie computerizată (CT) cu doză scăzută și printr-o spirometrie, pentru a i se monitoriza starea funcţională și pentru a identifica eventuale semne tumorale imagistice. 

De la stadiul incipient, de „silentium clinic”, pe măsură ce boala evoluează, pacienţii încep să dezvolte fenomene de tuse fără expectoraţie, scăderea apetitului cu scădere ponderală, fatigabilitate, astenie, dispnee, hemoptizie. În momentul în care pacientul acuză dureri, se poate presupune că tumora a dezvoltat extensie pe arcul costal și că prezintă metastaze.

Prognosticul este direct corelat cu momentul diagnosticării. În stadii mai avansate (stadiul III/IV), prognosticul de supravieţuire la cinci ani este de 10-15%. Pentru stadiile incipiente, prognosticul crește la 85% la cinci ani, cu evoluţia sub tratament bună. Informaţiile care pot fi accesate sunt variate. Recomandările specialiștilor sunt prioritare. S-au dezvoltat platforme educaţionale oferite de organizaţiile de profil www.srp.ro, www.pneumocontrol.ro, www.grijadeplamani.ro etc.