La ediţia din acest an, care a avut loc la Palatul Parlamentului, am avut ocazia să cunosc mai mulţi tineri implicaţi în activitatea unor nuclee ale Centrului de Inovaţie și e-Health din cadrul UMF „Carol Davila”.

Viitorul printării 3D în medicină

La unul dintre standurile din zona expoziţională a Health Tech Forum i-am cunoscut pe Daniel Cristea și Andreea Cristescu (foto), angajaţi în cadrul Laboratorului de Printare 3D al Centrului de Inovaţie și e-Health (CieH). Tot aici am avut ocazia să văd numeroase structuri printate 3D menite să facă procesul de învăţare mai ușor pentru mediciniști. Laboratorul de Printare 3D realizează pentru studenţii de la medicină modele cu scop didactic, modele educaţionale. „În funcţie de caz, putem face chiar și modele pentru studenţii de la Medicină dentară. De exemplu, aceste arcade dentare pe care le printăm în număr de peste 7.000 de bucăţi, anual, pe care studenţii pot să lucreze și pot să își facă tot felul de preparaţii”, mi-a explicat Daniel Cristea. El mi-a arătat inclusiv un model de articulaţie cu componente detașabile. 

Workshop de cardiologie intervenţională 

Tot pe partea educaţională, în Laboratorul de Printare 3D sunt realizate modele pentru numeroase workshopuri. De exemplu, la CieH a avut loc un workshop de cardiologie intervenţională în care a fost printat în întregime sistemul vascular, dintr-un material transparent: „Am avut un medic chirurg cardiolog intervenţionist care ne-a ajutat și ne-a asistat la workshop. El le-a prezentat studenţilor cum ar putea să pună un stent pe o arteră coronară”, a completat Daniel Cristea. 

De la colega sa, Andreea Cristescu, am aflat că viitorul sună bine și în ceea ce privește partea de bioprintare. Astfel, în următorii ani, în experimentele efectuate ar putea fi combinate și substraturi printate din alte materiale, pentru a se reconstitui anumite structuri de tipul organoizilor. Mai ales că se dorește reducerea numărului modelelor animale folosite în experimente. „Dacă realizăm un organoid specific care să imite o anumită patologie, putem avea niște produse farmaceutice livrabile, cu o eficienţă mult mai mare. Iar aici partea de bioprintare ne permite să depunem atât un material biocompatibil, cât și agenţi farmaceutici sub formă de nanoparticule. Sau produse care să se elibereze controlat și ţintit”, subliniază Andreea Cristescu. 

Simularea microgravitaţiei

Smaranda Vizdei este voluntar în cadrul CieH, studentă la medicină în anul V și este pasionată de Medicină spaţială. Am vorbit cu ea despre sănătatea în spaţiu, dar mai ales despre proiectele care se derulează în cadrul nucleului de Medicină spaţială al CieH. Unul dintre ele este realizat în colaborare cu mai multe centre de cercetare și analizează anumite... plante. Astfel, se verifică relaţia de simbioză dintre plantele de trifoi și anumite bacterii care produc azot. 

Un alt proiect interesant despre care mi-a vorbit Smaranda Vizdei s-a desfășurat, recent, împreună cu câţiva piloţi de la Aerodromul Clinceni: „Le verificam EKG-ul și, în funcţie de planul lor de zbor, cum se roteau, ce manevre făceau, le observam modificările. Tot acolo am avut niște cursuri de basic life support și unele despre riscurile hipoxiei sau riscurile intoxicaţiei cu monoxid de carbon”. 

Tânăra mi-a dezvăluit că este implicată și într-un proiect dedicat microgravitaţiei, ea participând și la activităţile nucleului de Medicină spaţială. Este vorba de o bandă de alergat, numită AlterG, care simulează microgravitaţia. „Ea a fost creată pentru reabilitarea medicală, după accidente, după ce pacienţii nu se mai puteau mișca. Noi o folosim pe post de mediu de microgravitaţie, este etanș în jurul subiectului și se umflă un balon în timp ce subiectul aleargă”, a completat Smaranda Vizdei. 

Anatomia se învaţă purtând cască VR

Șerban Papacocea este medic rezident neurochirurg în anul IV și este implicat în nucleul de realitate virtuală din cadrul CieH al UMF „Carol Davila” București. Am vrut să aflu de la el care sunt beneficiile realităţii virtuale (VR) în ceea ce privește procesul de învăţare. Din acest nucleu de VR fac parte trei neurochirurgi și doi rezidenţi de Cardiologie. „Prin acest nucleu noi am vrut să oferim un mod mai corect și mai aplicabil de a învăţa anatomie”, mi-a mărturisit Șerban Papacocea. 

Pentru a-i ajuta pe studenţii la medicină să înţeleagă mai bine cum decurge o operaţie, „noi oferim această posibilitate [prin intermediul căștilor VR] de a vizualiza diferite structuri anatomice. Pe lângă faptul că le vizualizăm 3D, avem posibilitatea să ne mișcăm și să ne poziţionăm în jurul lor, să le privim din diverse perspective”. 

Realitatea virtuală are multe beneficii, inclusiv pentru noi, ca practicieni, ca medici. Putem să ne planificăm abordul, să facem un planning preoperator, folosindu-ne de VR. (Șerban Papacocea, medic rezident Neurochirurgie)

În cadrul workshopurilor pe care le organizează, studenţilor li se prezintă, mai întâi, o parte teoretică, foarte scurtă. „După care pregătim căștile, iar pe căștile respective avem diverse modele anatomice.” Fiecare student are o cască pe cap și un controller în mână, cu ajutorul căruia se poate poziţiona în jurul modelului, poate să-l privească din mai multe perspective, să dea zoom in, zoom out (adică să se apropie, să vizualizeze anumite structuri anatomice). „În timp ce ei au pe cap aceste căști, noi le explicăm și le spunem ce văd”, a adăugat el.