Ele însă vor fi invizibile pentru pacienţi și societatea întreagă, fiind siliţi să accepte această „ficţiune” lipsită de empatie. Întâlnim persoane care sunt îngrijorate că își vor pierde rolul din cauza avalanșei de dispozitive medicale cu grade de autonomie din ce în ce mai ridicate. Acestea par că pătrund violent în activitatea curentă a individului care face de zeci de ani manevre repetitive, plictisitoare, dar care necesită, de cele mai multe ori, dexteritate, experienţă și atenţie. E clar că plictisul favorizează pierderea atenţiei, ceea ce duce la erori care nu sunt dorite în emiterea unui diagnostic. 

Astfel, dac-am putea fi sinceri, o tehnologie specializată nu prea poate ajunge la starea de lehamite, nu are nevoie de suplimente pentru a funcţiona, iar atenţia asupra manevrelor pe care le efectuează am putea spune că este constantă și neinfluenţabilă. Așadar, credem în teama persoanei tehnofobe, empatizăm discret cu aceasta și, totodată, știm că ar putea fi înlocuită în viitor de un frate robotic. Ceea ce această persoană nu știe e că ar putea fi înlocuită mai rapid decât și-ar imagina. Dar să nu uităm că nimeni nu este de neînlocuit.

Progresiști, dar tradiţionaliști

Cursul firesc al avansului tehnologic a început de ceva vreme, dar noi încă nu ne-am obișnuit cu el. Mai multe tehnologii și dispozitive care odinioară erau operate manual sau care nici măcar nu existau au fost dezvoltate și în foarte mare măsură automatizate. Monitorizarea manuală a glicemiei, calcularea dozelor și autoadministrarea controlată a insulinei de către pacienţii cu diabet zaharat nu mai au loc doar în mod tradiţional, ci cu pompe performante și automate de insulină. Acestea folosesc senzori de monitorizare continuă a nivelului glucozei și administrează autonom cantitatea necesară în funcţie de nivelul detectat. 

Reglajele manuale ale echipamentelor tradiţionale de ventilaţie mecanică erau ajustate constant de personalul medical pentru corecta oxigenare a bolnavului, dar algoritmii și senzorii avansaţi de astăzi asigură ventilaţia optimă cu minimă intervenţie umană. Mai nou, interpretarea radiografiilor și a ecografiilor o face un software specializat și bazat pe inteligenţă artificială, asigurând – deocamdată – rapoarte preliminare pentru specialiști. 

De la distribuirea automată a medicamentelor prin spitale, la protezele de membre care își adaptează parametrii în mod automat, la secvenţierea ADN-ului și analiza automată a genomului uman în câteva ore, cu identificarea predispoziţiei la boli genetice, la defibrilarea automată în care decizia administrării șocului este luată de aparat și la capsulele endoscopice care înregistrează imagini din tractul digestiv în mod autonom, toate acestea se realizează cu minimă intervenţie umană. 

Tehnologia permite de ceva vreme detectarea automată a afecţiunilor cardiace sau a problemelor respiratorii în timpul somnului. Este drept, momentan, anumite manevre chirurgicale sunt realizate semi-autonom de robot, sub supravegherea minimă a unui chirurg. La fel și radioterapia, care a avansat semnificativ, unde există echipamente sofisticate. Acestea automatizează o mare parte din procesul de tratament și implică o întreagă echipă medicală pentru a asigura acurateţea tratamentului.

Fratele robot vine în ajutor

Suntem în perioada în care avansul medicinei este alimentat exponenţial de noile tehnologii. În acest avans rapid au încredere și specialiștii din domeniul tehnic. În opinia lor, doar tehnologia poate face ca medicina să devină proactivă și chiar autonomă, reducând eroarea umană, e drept, eliminând încet-încet prezenţa umană în proces, iar, odată cu aceasta, și empatia de care are nevoie pacientul. 

Se remarcă o automatizare tot mai pronunţată a metodelor clinice tradiţionale și o tendinţă clară de delegare a autonomiei către dispozitivele medicale, până, credem noi, la operaţiunile decizionale care vor fi capabile să emită diagnostice fără erori. Desigur, până la atingerea totalei autonomii a mașinii mai sunt etape de parcurs. Printre acestea se numără și etapa actuală în care dispozitivul emite diagnosticul, iar specialistul validează rezultatul. În viitorul apropiat, însă, dispozitivele vor prelua integral acest proces.

De la stetoscop la RoboCop

Sigur, specialiștii din domeniul medical sunt oameni cu personalităţi diverse, iar temerile lor sunt adesea alimentate de nesiguranţa în utilizarea unor tehnologii medicale complexe, de lipsurile necompensate la timp sau, pur și simplu, din convingerea că, în calitate de specialiști, nu vor fi înlocuiţi niciodată. Totuși, trebuie să ne amintim că temerile nu dispar de la sine. 

Temerile personalului medical sunt contrabalansate de beneficiile pe care tehnologia autonomă le poate aduce: reducerea erorilor umane, precizia și rapiditatea în diagnosticare, precum și creșterea eficienţei actului medical. Aceasta poate explica, în parte, lipsa de implicare a personalului medical în inovaţie. Nu se creează, nu se inventează, nu se încurajează și nu se discută deschis despre problemele tehnice, ceea ce împiedică colaborarea cu specialiștii din domeniul tehnic pentru a găsi soluţii– chiar autonome – la problemele lor.

Este important să ţinem pasul cu tehnologia și să ne eliberăm de temeri pentru că transformarea actului medical tradiţional într-unul total autonom are loc acum, dar este de durată. Totuși, trebuie să acceptăm că de ceea ce ne este frică, nu scăpăm!