În proporție de 30% se aruncă și mâncărurile deja preparate, arată studiul realizat de Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) şi Mastercard, în perioada aprilie - august 2022.

Conform datelor, 73% din respondenţi au declarat că se confruntă cu risipa alimentară, iar 55% au implementat deja măsuri pentru a o reduce. Jumătate dintre operatori aruncă zilnic între 1 şi 5% din mâncarea produsă, iar 20% aruncă între 5 şi 15%, informează Agerpres.

Pentru 3 din 10 operatori, risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce pentru ceilalţi 7 din 10, aceasta se produce în restaurant sau în ambele locuri. Când vine vorba de alimentele care sunt pe cale să expire, jumătate dintre acestea sunt aruncate, iar 20% sunt refolosite pentru pregătirea altor preparate. Ceilalţi 30% donează alimentele care urmează să expire, fie către personal sau către asociaţiile care au grijă de animale, fie le dau retur către furnizori sau, în cele mai multe cazuri, se asigură că le vor folosi înainte de a ajunge la data de expirare”, se precizează în studiu. 

Majoritatea respondenţilor (81%) au declarat că vara se risipeşte cea mai mare cantitate de mâncare. Temperaturile ridicate, dar şi numărul mult mai mare de clienţi din sezonul estival sunt câteva dintre motive. De asemenea, 32% au afirmat că în weekend înregistrează un grad mai mare de risipă faţă de zilele din cursul săptămânii.

Studiul arată că mai mult de 8 din 10 operatori se gândesc la risipa alimentară, iar peste jumătate implementează deja măsuri pentru a reduce risipa alimentară.

Cei mai mulţi au afirmat că cea mai importantă şi practică metodă de a reduce risipa alimentară este raportarea corectă dintre cererea de produse şi achiziţia materiei prime. Cu alte cuvinte, restaurantele iau în calcul fluxul de clienţi din anumite perioade, pentru a calcula necesarul de materie primă, astfel încât să evite surplusul care conduce, de cele mai multe ori, la o cantitate mai mare de alimente aruncate”, se precizează în document.

Întrebaţi ce anume i-ar ajuta în gestionarea risipei alimentare, participanţii la studiu au menţionat posibilitatea de a vinde surplusul de mâncare, inclusiv prin aplicaţii specializate (63%), donarea surplusului de mâncare (43%) şi existenţa unui ghid cu sfaturi şi recomandări pentru reducerea risipei alimentare, precum şi o serie de soluţii asigurate prin norme legislative specifice şi explicite.

Una dintre provocările stringente ale zilelor noastre este confruntarea cu acest paradox al cantităţilor uriaşe de alimente care se transformă în gunoi şi drama a peste 5 milioane de români care întâmpină dificultăţi în a-şi procura hrana zilnică. Credem că nimănui nu trebuie să-i fie foame şi că a oferi hrană este forma de ajutor cea mai concretă şi imediată de a răspunde la o necesitate primară, un prim pas în considerarea complexităţii nevoilor umane”, a declarat Gabriel Sescu, preşedintele Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România - FBAR.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoii operatorilor de combatere a risipei alimentară, realizatorii studiului au dezvoltat Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 paşi”, care include soluţii practice de-a lungul fluxului operaţional. 

România ar putea fi gazda unui centru de excelență al OMS