În
întreaga lume, la 28 iulie, este marcată Ziua
mondială a hepatitei, un eveniment anual care focalizează asupra factorilor
de risc, prevenţiei şi controlului hepatitelor virale.
Prima
celebrare a unei zile internaţionale privind hepatita a fost organizată de
Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA) la 19 mai 2008. În urma succesului
acestei iniţiative, Adunarea Mondială a Sănătăţii din mai 2010 a stabilit ca 28
iulie să fie celebrată în fiecare an drept Ziua
mondială a hepatitei.
Hepatitele
în lume
Alianţa
Mondială a Hepatitei atrage atenţia, cu ocazia Zilei mondiale a hepatitei, asupra incidenţei şi gravităţii acestei
afecţiuni, precum şi asupra importanţei prevenţiei prin vaccinare. Pe plan
mondial, hepatita reprezintă o problemă importantă de sănătate publică, ea
putând determina forme severe cu evoluţie spre deces. Cu toate acestea, „este o
infecţie care poate fi prevenită prin vaccinare“.
Există
mai multe tipuri de hepatită, denumite în funcţie de tipul de virus care o
produce. Două dintre cele mai comune tipuri sunt hepatita cu virus A şi
hepatita cu virus B. În prezent, la nivel mondial, anual se înregistrează
aproximativ 1,4 milioane de cazuri de hepatită A, conform datelor OMS. În acelaşi
timp, experţii OMS estimează că circa 600.000 de oameni îşi pierd viaţa anual
din cauza complicaţiilor infecţiei cronice cu virusul hepatitei B (cancer
hepatic, ciroză hepatică).
În
România, potrivit Raportului bolilor
transmisibile pentru anul 2011 al INSP,
numai în 2011 au fost raportate două cazuri de hetatită B, respectiv, 11,6
cazuri de hepatită A la suta de mii de locuitori. În 2012, cele mai multe
cazuri de hepatită acută cu VHB s-au observat la persoanele cu vârste cuprinse
între 25 şi 34 de ani (27%), categorie urmată îndeaproape de cea a tinerilor între
20 şi 24 de ani. În ceea ce priveşte numărul de persoane infectate cu virusul
hepatitei B, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul
Bolilor, România ocupă locul doi în Europa, prevalenţa portajului de AgHBs
fiind estimată la 4–6% din populaţia generală, ceea ce înseamnă peste un milion
de persoane infectate.
Acţiuni
dedicate, în România
În
România, această zi a fost marcată prin acţiuni întreprinse de asociaţiile de
pacienţi cu afecţiuni hepatice, pentru conştientizarea pericolului pe care
aceste afecţiuni le reprezintă pentru sănătatea publică. Asociaţia Pacienţilor
cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), de exemplu, a organizat joi, 25
iulie a.c., o conferinţa de presă, la Institutul
de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ (INBI), Bucureşti, unde au fost
prezentate acţiunile pe care APAH-RO urma să le desfăşoare în mai multe zone
din ţară şi străinătate la 28 iulie a.c., în cadrul celor iniţiate la nivel
global de Alianţa Mondială pentru Hepatită. În acest an, spune Marinela Debu,
preşedinta asociaţiei, se doreşte doborârea recordului înregistrat în 2012 în
Guinness Book, în urma manifestărilor
simultane derulate în 27 de ţări de pe cinci continente, printre care şi
România.
S-a
mai anunţat, în cadrul conferinţei, şi lansarea unei campanii de conştientizare
a pericolului de răspândire a virusurilor hepatitice în rândul persoanelor
private de libertate, proiect
derulat în parteneriat cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Gheorghe
Ionescu, preşedintele Sano-Hep România, spune că pentru asociaţia pe care o
conduce, această zi a reprezentat un bun prilej de bilanţ al activităţilor pe
care asociaţia, prin filialele sale, le desfăşoară în sprijinul persoanelor cu
hepatita B şi C, publicului general şi autorităţilor pentru reducerea
impactului acestor afecţiuni la nivelul sistemului de sănătate din Romania.
Tema
din acest an a Zilei mondială a hepatitei
– „Nu vezi nimic rău, Nu auzi nimic rău, Nu vorbeşti nimic rău“ (See No Evil, Hear No Evil, Speak No Evil)
– încearcă să arate că hepatita este o boală ignorată la nivel mondial. (Dan
Dumitru Mihalache)
Raport
global OMS
Cu prilejul Zilei mondiale a hepatitei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii cere
guvernelor să acţioneze împotriva celor cinci virusuri hepatitice care pot
cauza infecţii hepatice severe, ce conduc la 1,4 milioane de decese anual,
precum şi la boli cronice şi debilitante (cancer hepatic, ciroză).
OMS a dat publicităţii primul raport global
privind prevenţia şi controlul hepatitei virale, ce cuprinde 126 de ţări.
Acesta a identificat succesele, dar şi deficienţele la nivel naţional în
implementarea a patru domenii prioritare: creşterea conştientizării; date
bazate pe dovezi pentru acţiune; prevenirea transmiterii; screening, îngrijire şi
tratament. Datele arată că 37% din ţări au strategii naţionale pentru
hepatitele virale şi că sunt necesare mai multe eforturi pentru tratament. 82%
din ele au stabilit programe de supraveghere a hepatitei, dar doar jumătate
includ monitorizarea hepatitei B şi C, responsabile de cele mai severe îmbolnăviri
şi decese.
În iunie 2013, OMS a lansat Global Hepatitis Network, ce sprijină
planificarea şi implementarea planurilor şi programelor privind hepatitele
virale. (Dr. Maria Dragotă)