•Nu vrei vaccin, nu primeşti bani
Un
anunţ venit tocmai din Australia face valuri în toată Europa şi, în special, în
România. Premierul Australiei, Tony Abbott, a anunţat că, începând cu 1
ianuarie 2016, părinţii care refuză să-şi vaccineze copiii nu vor mai primi din
partea statului nici alocaţia de creştere, nici cea şcolară. Asta înseamnă
aproximativ 11.000 de dolari americani pe an mai puţin pentru familiile
antivacciniştilor. Iniţiativa legislativă beneficiază de sprijin în toate
partidele politice din Australia. Exceptaţi sunt doar copiii care din motive
medicale nu pot fi vaccinaţi şi cei care refuză pe motive religioase această
practică. Doar că numărul celor din urmă va fi strict limitat de autorităţile
australiene.
Iniţiativa legislativă naşte câteva
controverse etice. Principala critică adusă este că statul nu poate restricţiona
drepturile părinţilor de a decide ce este mai bine pentru copiii lor. De
cealaltă parte sunt invocate legile care stabilesc că statul are dreptul de a-i
proteja pe copii de neglijenţa sau abuzul părinţilor. Se argumentează că
refuzul părinţilor de a-şi proteja copiii împotriva bolilor infecţioase poate
fi considerat neglijenţă medicală. Şi cum dovezile ştiinţifice referitoare la
eficienţa şi siguranţa vaccinurilor administrate în prima copilărie sunt covârşitoare,
într-un potenţial proces acest argument va putea fi folosit. Şi putem fi siguri
că vor exista procese spectaculoase declanşate de iniţiativa lui Tony Abbott.
Ca detaliu, şi Ministerul Sănătăţii din România pregăteşte o lege pentru
vaccinare, fără să ne fie deocamdată oferite detalii. Cu siguranţă vom mai
discuta despre asta.
•Se ascut săbiile
Principala
autoritate de reglementare farmaceutică din Statele Unite, FDA, anunţă
începutul unei dezbateri publice despre reevaluarea regulilor de comercializare
a produselor homeopatice. Aceste reguli nu au mai fost evaluate de peste 25 de
ani. În 1938, farmacopeea homeopatică a fost inclusă în lista oficială a
medicamentelor, la iniţiativa unui senator medic homeopat. Este motivul pentru
care, legal, FDA consideră produsele homeopatice ca fiind medicamente.
În ultimii 70 de ani, FDA nu a considerat
necesar să solicite „substanţelor“ homeopatice dovezi în privinţa siguranţei şi
eficacităţii lor. Nu că nu ar avea dreptul legal să o facă, dar pur şi simplu a
ignorat domeniul. Astfel, pentru ca o substanţă homeopatică să fie aprobată de
FDA, era suficient ca ea să fie inclusă în farmacopeea homeopatică.
Dezbaterea anunţată de FDA este croită
tocmai cu scopul de a pune capăt acestei situaţii ciudate. În dezbatere vor fi
implicaţi şi experţi ai Comitetului pentru investigaţii ştiinţifice. Săbiile se
ascut în culise, deoarece nici susţinătorii homeopatiei nu stau degeaba.
Industria respectivă a ajuns să valoreze miliarde de dolari, produsele cu
pricina fiind vândute în farmacii alături de medicamente trecute printr-un
deceniu de testări şi studii clinice, fără ca pacienţii să cunoască de multe
ori ce înseamnă un produs homeopat. O altă dezbatere foarte interesantă ale cărei
reverberaţii se vor simţi cu siguranţă şi în România.
• Aşteptaţi-ne! Venim!
Veşti bune pentru medicii români care doresc să emigreze şi
proaste pentru autorităţile care cred că vor stopa această migraţie fără să le
mărească consistent salariile. Un sondaj exhaustiv tocmai dat publicităţii în
Marea Britanie, şi comentat pe larg în „The Guardian“, concluzionează că o
treime din medicii de familie activi pe insulă plănuiesc să se retragă din
practică în următorii cinci ani. Contextul în care apare acest sondaj este
foarte delicat, căci Anglia este în plină campanie electorală, iar reformele
drastice ale NHS (sistemul public de sănătate britanic) sunt cal de bătaie
pentru numeroşii politicieni candidaţi.
Cifrele
dau apă la moară Asociaţiei medicale britanice care a acuzat partidele politice
de promisiuni absurde de rezolvare a crizei personalului medical şi ignorarea
adevăratelor motive. Motivele invocate de medicii chestionaţi în acest sondaj
sunt nivelurile mari de stres, munca prea multă şi prea puţin timp disponibil
pentru interacţiunea cu pacienţii. Toate, condiţii cu care medicii români sunt
nu doar obişnuiţi, dar şi relativ performanţi faţă de colegii lor de peste
Canal.