În timp ce majoritatea ţărilor europene, inclusiv cele din jur, susţin sănătatea cu 9–10% din PIB (să ne imaginăm, spre a realiza proporţia reală a lucrurilor, valoarea absolută financiară a acestui indicator în cazul unor ţări precum Anglia, Germania, Franţa), în România se acordă sub 4% exercitării acestui drept constituţional fundamental. Într-o recentă întâlnire cu presa, conducerea Societăţii Naţionale de Medicina Familiei/Medicină Generală a înfăţişat un demers propriu hotărât de redresare, uzând de dreptul cetăţenilor de a-şi exercita drepturile consfinţite de Constituţie. În scopul asigurării unei stabilităţi reale pe termen mediu şi lung în domeniu, amintita Societate, prin persoana vicepreşedintelui său, dr. Dorin Gabor, a propus elaborarea şi adoptarea unei legi speciale, prin care bugetul sănătăţii să beneficieze de minimum 6% din PIB sumele alocate asistenţei medicale primare neputând fi mai mici de 12% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Chiar în condiţii de criză, când Produsul Intern Brut are, prin forţa lucrurilor, o valoare diminuată, sublinia dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii, înscrierea în programul de guvernare a celor două procente evidenţiază transparent atenţia acordată de guvernanţi sănătăţii populaţiei.

   Comitetul de iniţiativă format din medici, ingineri, pensionari, studenţi, asistenţi medicali etc. a asigurat, în susţinere, strângerea a 200.000 de semnături şi au depus la Parlamentul spre dezbatere şi aprobare proiectul de lege amintit, proiect care a obţinut în prealabil avizul favorabil al Consiliului Legislativ, demers reprezentând un pas important în derularea unei reforme reale a sistemului sanitar românesc. Numeroasele semnale de alarmă lansate în ultimele două decenii au căpătat astfel formula hotărâtă a unei legi supuse dezbaterii parlamentare, un examen fără echivoc al clasei politice. Rezultatele – sperăm – vor vorbi de la sine.