Virusul Zika, transmisibil prin înțepătura de
țânțari, poate reprezenta un pericol pentru nou-născuții din Brazilia. O
creștere a numărului de copii născuți cu microcefalie a făcut ca ministerul
sănătății brazilian să avertizeze femeile însărcinate să ia măsuri extreme
pentru a preveni mușcăturile de insecte care le-ar putea infecta cu virusul
recent sosit în țară. Unii obstetricieni reputați chiar consiliază femeile să
amâne momentan o sarcină, scrie New York Times. Virusul Zika a fost complet
străin Americii Latine până anul acesta. După ce câteva cazuri importate de infecție
au fost înregistrate în Statele Unite la turiști întorși în țară, CDC a
avertizat recent că în SUA va crește numărul de cazuri în anumite regiuni.
Peste
2.700 de copii microcefalici s-au născut în Brazilia anul acesta, față de mai
puțin de 150 de cazuri în 2014. Deși mulți s-au grăbit să dea vina pe virusul
Zika, alții sunt mai sceptici cu privire la legătura de cauzalitate și spun că
ar putea fi o combinație între Zika, denga și chikungunya, virusuri din aceeași
familie. Microcefalia rămâne frecvent nedetectată ecografic până în al treilea
trimestru, iar în Brazilia avorturile sunt ilegale. Doar câteva laboratoare de
top din țară pot face testele pentru Zika, astfel că diagnosticul este pus
adesea după eliminarea altor posibilități.
Compania Coca-Cola a fost acuzată că folosește
manevre legale pentru a întârzia investigația privind o campanie publicitară
înșelătoare derulată în Mexic, scrie Guardian. Producătorul de
răcoritoare a amânat ancheta oficială, acuzând agenția guvernamentală
responsabilă că s-ar purta neconstituțional. Campania care face obiectul
controversei face reclamă băuturii Sidral Mundet, cu aromă de mere și „doar“ 60
de grame de zahăr la fiecare sticlă de 600 ml.
Spoturile
publicitare sugerează că băutura ar fi făcută din fructe, iar unor mesaje
precum „cu suc de mere“ sau „cu suc (de fructe) pasteurizat“ li se alătură
imagini cu felii proaspete de mere, răspândite pe panouri publicitare, în
stații de autobuz și mașini de livrare în toată țara. În plus, peste 70 de
videoclipuri care sugerează, la rândul lor, că produsul ar fi obținut din mere
proaspete au fost postate pe youtube. Într-unul din ele, băutura este obținută
amestecând un măr cu ajutorul unui shaker pentru preparat cocktailuri. Sidral
Mundet conține, de fapt, 1% concentrat de suc.
În
februarie, un grup de activiști a raportat compania autorităților federale,
acuzând-o că își induce în eroare consumatorii cu privire la conținutul și
beneficiile produsului. Agenția federală pentru drepturile consumatorului a
cerut Coca-Cola să explice cât suc de mere și aromă de mere conține, de fapt,
răcoritoarea și ce sens are termenul „pasteurizat“ în context. Ca răspuns,
compania a acționat în instanță agenția, spunând că legea protecției
consumatorului din această țară nu este constituțională și, de asemenea, că
plângerea activiștilor ar fi trebuit să vizeze subsidiara care se ocupă de
marketing și de etichetare, Propimex. Acuzațiile Coca-Cola au fost
respinse ca nefondate încă din iulie, dar compania a făcut apel, întârziind și
mai mult rezolvarea speței inițiale și continuând să își promoveze produsul cu
mesajele ambigue, chiar înșelătoare, până când campania publicitară s-a
încheiat, conform planificării inițiale, în august. Mexic are în prezent cele
mai mari rate ale obezității din lume (la copii și adulți), iar 14% din adulți
sunt diabetici. Țara se „laudă“ și cu cel mai mare consum per capita de
băuturi acidulate: anual 119 milioane de mexicani consumă, în medie, 163 de
litri de răcoritoare acidulate cu zahăr. Coca-Cola controlează trei sferturi
din piață.
În Canada, dezbaterea publică încinsă cu
privire la sinuciderea asistată de medic pentru bolnavii în fază terminală a
reușit să aducă și un alt subiect important pe agenda publică: sistemul
îngrijirilor paliative din această țară, despre care promotorii sănătății spun
că s-a deteriorat în tăcere în ultimele decenii. Membrii societății canadiene
de cancer au anunțat că vor publica în ianuarie un raport complet privind
starea îngrijirilor paliative din întreaga țară și speră ca dezbaterea să
continue în beneficiul pacienților și familiilor acestora. Asociația medicală
canadiană a anunțat, de asemenea, că va milita pentru ca reforma îngrijirii
paliative să devină o prioritate politică, scrie Canadian Press. Jane
Philpott, ministrul canadian al sănătății, a admis într-un interviu că doar 15%
din canadienii care necesită astfel de îngrijiri beneficiază de ele în faza
terminală a unei boli incurabile, deci o schimbare este într-adevăr necesară.
Tutunul rămâne un viciu ieftin în China
continentală, unde 316 milioane de oameni fumează, potrivit unui raport dat
publicității de autorități. Numărul de fumători a crescut cu 15 milioane în
ultimii cinci ani, dar proporția lor în populația generală rămâne neschimbată.
Astfel, unul din patru oameni din China continentală fumează (mai mult de 50%
din bărbați). Deși prețul mediu pentru un pachet de țigări a crescut în ultimii
cinci ani cu echivalentul a șase lei, țigările sunt astăzi mult mai ieftine ca
în 2010, pentru că puterea de cumpărare a chinezilor a crescut substanțial. Așa
se face că statul chinez rămâne, la final de 2015, cel mai mare producător și
consumator de tutun pe plan mondial.
Noul film al lui Will Smith, Concussion,
lansat de Crăciun, pune reflectoarele pe pericolele din fotbalul american.
Smith îl interpretează pe dr. Bennet Omalu, imigrantul nigerian care a publicat
primele cercetări privind encefalopatia traumatică cronică. Omalu,
anatomopatolog, a observat ceva ciudat în 2002, când a făcut autopsia lui Mike
Webster, un celebru fotbalist american. În anii de după retragerea sa, Webster
a întâmpinat mai multe probleme financiare și mintale. A murit la 50 de ani din
cauza unui infarct. Omalu se aștepta ca Webster să aibă un creier de boxer, cu dementia
pugilistica, dar arăta normal. Din acel moment, Omalu și-a propus să afle
care era sursa problemelor mintale ale lui Webster. A cerut investigații
speciale și chiar a luat creierul lui Webster acasă timp de șase luni, pentru
a-l investiga.
A arătat că impactul loviturilor repetate în zona capului, care
afectează în dese rânduri fotbaliștii, cauzează leziuni microscopice în creier.
Sute de astfel de lovituri pot afecta permanent creierul. Afecțiunea
identificată de Omalu se manifestă prin simptome ca depresia, tendințele
suicidale, pierderea inteligenței și a comportamentelor învățate. Cercetătorul
a fost surprins de rezultatele studiilor sale: se aștepta ca NFL să le ia ca pe
o șansă de a îmbunătăți sănătatea jucătorilor, dar liga națională de fotbal a
reacționat agresiv: „Au încercat să mă decapiteze profesional. M-au acuzat că
sunt un doctor voodoo, că ce fac eu nu este știință“, a declarat el pentru NPR.
Omalu e mulțumit de felul în care filmul îi spune povestea.
Chiar dacă numeroase medicamente s-au ieftinit
în 2015, nu înseamnă că americanii plătesc mai puțin pentru afecțiunile lor.
Guvernul federal a anunțat luna aceasta că totalul costurilor cu medicamente a
atins 297,7 miliarde de dolari pe parcursul anului, cea mai mare sumă cheltuită
pe tratamente medicamentoase de peste un deceniu. O nouă generație de
tratamente specializate și creșteri spectaculoase ale prețurilor unora dintre
cele deja existente au ajutat la atingerea acestui record negativ, iar
oficialii prezic că suma anuală cheltuită pe medicamente va crește cu 6,3% în
medie până în 2024. În același timp însă, majoritatea genericelor folosite pe
scară largă s-au ieftinit destul de mult în cursul lui 2015, potrivit unei
analize publicate de site-ul de profil GoodRx; 85% din medicamentele
prescrise sunt generice. Reversul medaliei e că mulți americani plătesc, de
fapt, din ce în ce mai mult din propriul buzunar. O rețetă scumpă poate genera
cheltuieli de mii de dolari pe an, chiar și pentru asigurați. Ce va aduce nou
2016? Ținând cont de modificările aduse primelor de asigurări, creșterea în
ansamblu a costurilor cu asistența medicală, sosirea de noi terapii cu costuri
piperate și posibilitatea continuă ca prețurile medicamentelor în prezent
ieftine să crească exploziv din nou, cum s-a întâmplat în 2015, cei mai mulți pacienți
se pot îngrijora încă de pe acum de impactul asupra portofelului lor.
