În perioada 23–29 aprilie are loc Săptămâna europeană a vaccinării, o inițiativă coordonată de Biroul European al Organizației mondiale a sănătății (OMS), care are ca scop creșterea conștientizării importanței imunizării. Activitățile anuale de promovare a vaccinării au fost inițiate în anul 2005 și au constat în popularizarea informațiilor despre rolul imunizării, organizarea de campanii pro-vaccinare, instruirea personalului medical și organizarea unor dezbateri în care sunt implicați factorii politici și decizionali. Sloganul Săptămânii europene a vaccinării este „Preveniți. Protejați. Imunizați.”, iar mesajul promovat este acela că imunizarea copiilor este esențială pentru prevenirea bolilor transmisibile și pentru protejarea vieții.
OMS a semnalat o reducere a ratei vaccinării la nivel global din cauza scăderii drastice a cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare și, implicit, a fricii de îmbolnăvire. În consecință, au apărut noi focare de boli prevenibile prin vaccinare. De aceea, în fiecare an începând din 2005, Săptămâna europeană a vaccinării reiterează importanța vaccinării prin diferite teme și campanii de promovare a actului vaccinării. Campania din 2018 prezintă imunizarea ca pe un drept individual și, în același timp, ca pe o responsabilitate împărțită.
Regiunea europeană a OMS are o rată bună a vaccinării copiilor, progresând spre obiectivul planului european de vaccinare, ce urmărește eradicarea rujeolei și a rubeolei. Cu toate acestea, există zone din Europa unde acoperirea vaccinală în rândul copiilor lasă de dorit. De exemplu, în anul 2016, unul din 15 copii a rămas nevaccinat împotriva pojarului și unul din 21 de copii nu a primit toate dozele necesare imunizării împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive.
Vaccinurile oferă protecție individuală împotriva bolilor, dar avantajele lor nu se opresc aici. O acoperire vaccinală bună nu mai permite transmiterea bolilor, fiind împiedicată astfel și îmbolnăvirea celor mai vulnerabile grupuri, cum ar fi nou-născuții. Astfel, fiecare persoană trebuie vaccinată la timp, nu doar pentru binele propriu, ci și pentru a-i proteja pe cei care nu sunt încă imunizați. Mesajele-cheie ale campaniei din 2018 sunt următoarele: vaccinurile protejează persoane din orice grup de vârstă de bolile transmisibile cu potențial grav; fiecare persoană are dreptul să fie vaccinată și are un rol major în protecția celorlalți prin vaccinare; imunitatea de grup îi protejează pe cei care nu pot fi vaccinați și informațiile cu privire la vaccinare trebuie cântărite cu rațiune și trebuie consultate doar surse de încredere, bazate pe dovezi.
România se confruntă cu o scădere semnificativă a ratei imunizării conform schemei naționale de vaccinare, aceasta situându-se sub 95% în cazul majorității vaccinurilor. În anul 2016, acoperirea a fost de 95,4% pentru vaccinarea BCG, 87,8% pentru vaccinarea anti-hepatită B, 68,1% pentru diftero-tetanos-pertussis, Haemophillus influenzae B și polio și 76,8% pentru rujeolă-oreion-rubeolă (ROR). În prezent, România este țara cu cea mai mare epidemie de rujeolă și cu cea mai scăzută acoperire vaccinală ROR, până la sfârșitul săptămânii trecute fiind confirmate 12.368 de cazuri de rujeolă. Ministrul sănătății, Sorina Pintea, a declarat luni, 23 aprilie, că legea vaccinării trebuie să fie o prioritate în România și că încă nu s-au făcut campanii suficient de agresive pentru a convinge părinții să se informeze despre beneficiile vaccinării. În acest timp, proiectul legii vaccinării, care prevede amendarea cu 10.000 de lei a părinților care nu își vaccinează copiii, aprobat de Guvern în august 2017 și adoptat de Senat la 23 octombrie, a ajuns la Camera Deputaților, unde este blocat de șase luni.
