Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

VACCINAREA ANTIGRIPALĂ ÎN SEZONUL 2010/2011

Viața Medicală
Dr. Viorel ALEXANDRESCU vineri, 22 octombrie 2010

   După ce virusul pandemic H1N1 a „bântuit“ în anul 2009 şi începutul anului 2010, s-a revenit la un sezon „normal“ de gripă, mai ales că ratele de impact ale
pandemiei calculate până în prezent sunt „modeste“ comparativ cu cele ale gripei sezoniere (de exemplu, numărul deceselor în pandemie a fost de cca 18.000 faţă de 250.000–500.000 în gripa sezonieră). (...)

    Introducerea virusului H1N1 2009 în formula vaccinului sezonier trivalent, atât în emisfera nordică, cât şi în cea sudică, deşi a contrariat chiar pe unii medici, mai ales în contextul unor aşa-zise „reacţii adverse deosebite“ asociate cu vaccinul monovalent pandemic, ulterior demonstrate a nu fi în legătură cu acesta, a avut ca raţiune faptul că nu s-a izolat o variantă din subtipul H1N1 care să fie activă, iar virusul pandemic a continuat să determine focare în emisfera sudică, uneori cu caracter epidemic şi mortalitate crescută.
   Ar putea exista un moment „critic“ în percepţia publică şi a mass-media, generat de controversele legate de vaccinul pandemic care ar putea duce la scăderea acceptării vaccinului pentru sezonul 2010/2011, dar promovarea vaccinării în primul rând de medicii practicieni care asistă medical populaţia, de autorităţile de sănătate publică şi, nu în ultimul rând, de mass-media, ar putea menţine protecţia indivizilor şi a comunităţii la niveluri optime.
   După declinul real al pandemiei la un an de la debut şi anunţarea sfârşitului pandemiei de către OMS (august 2010), s-au făcut mai multe scenarii privind evoluţia postpandemică a gripei: focare de gripă pandemică cu răspândire locală sau regională sau dispariţia virusului pandemic şi revenirea în circulaţie a virusurilor H3N2 şi/sau B sau circulaţie concomitentă a virusului pandemic H1N1 2009, a noului virus H3N2 şi a virusurilor B, fără ca unul dintre ele să fie dominant. Toate scenariile însă au luat în considerare faptul că evoluţia gripei în perioada aprilie–septembrie 2010 în emisfera sudică, la care se adaugă şi datele din emisfera nordică, vor confirma sau infirma prezumţiile
   Iată activitatea gripală în lume în perioada februarie – septembrie 2010: • a fost semnalată activitate gripală în toată lumea: Africa, America, Asia, Europa şi Oceania • în numeroase ţări, activitatea gripală a fost mai puţin intensă decât cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2009 • activitatea gripală a fost determinată atât de virusul pandemic, cât şi de virusurile H3N2 şi B • în emisfera sudică, activitatea a fost variabilă în funcţie de regiuni. Virusul pandemic a fost dominant în Australia, Columbia şi Noua Zeelandă. Activitatea a fost maximă în iulie şi diminuată în septembrie • în emisfera nordică, activitatea gripală s-a diminuat începând cu luna februarie şi a fost mai scăzută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009 în Europa şi America de Nord. În Asia s-au înregistrat focare extinse de gripă pandemică în India, regionale în Cambodgia, China şi Malaiezia şi focar local în Nepal. Concomitent au circulat dominant virusuri H3N2 şi B în unele ţări din Africa şi America de Sud şi la nivel regional în China • în numeroase ţări tropicale s-au înregistrat focare de intensitate variabilă ale gripei pandemice şi gripă sezonieră A/H3N2 şi B • gripa H5N1: de la 17 februarie 2010 până la 26 septembrie 2010 s-au înregistrat 27 de cazuri umane de gripă H5N1, din care 12 au fost mortale din Cambodgia, China, Egipt, Indonezia şi Vietnam. În aceeaşi perioadă s-au înregistrat şi cazuri de gripă H5N1 înalt patogenă la păsări.
   Caracterizarea antigenică şi genetică a izolatelor
   ♦ Virusurile gripale A/H1N1: • marea majoritate a virusurilor A/H1N1 detectate în lume au fost virusuri pandemice A/H1N1 2009 omogene la testări HI şi similare cu A/California/07/2009. Secvenţierea acestora a arătat o heterogenitate înaltă • un număr foarte mic de virusuri H1N1 sezoniere au fost detectate, ele fiind similare cu A/Brisbane/59/2007.
   ♦ Virusurile gripale A/H3N2: • majoritatea virusurilor A/H3N2 izolate au fost asemănătoare cu A/Perth/16/2009, virus introdus în vaccinul pentru emisfera nordică (februarie 2010), dar şi pentru emisfera sudică (septembrie 2010). Din punct de vedere filogenetic, genele hemaglutininei aparţin la două grupe distincte reprezentate de virusul A/Perth/16/2009 şi A/Victoria/208/2009.
   ♦ Virusurile gripale B: • au circulat virusuri aparţinind liniei de evoluţie B/Victoria/2/87 şi B/Yamagata/16/88, primele fiind dominante, cu excepţia Chinei, în care ultimele au predominat • majoritatea virusurilor din linia B/Victoria/2/87 au fost similare cu B/Brisbane/60/2008, cu excepţia a două grupe distincte care au fost similare cu B/Filipine/1617/2010 şi, respectiv, B/Bolivia/14/2010. Virusurile din linia B/Yamagata/16/88 au fost similare cu B/Bangladesh/3333/2007 şi B/Wisconsin/1/2010.
   Studii ale vaccinurilor gripale inactivate
   • Detecţia anticorpilor împotriva hemaglutininei virusurilor izolate s-a făcut prin hemaglutinino-inhibare cu 9 paneluri de seruri de la copii, adulţi şi persoane în vârstă care au primit vaccinuri trivalente inactivate împotriva gripei sezoniere. Aceste vaccinuri conţin antigene ale virusurilor: A/California/7/2009 (H1N1 pandemic), sau A/Brisbane/59/2007 (H1N1 sezonier), virusul A/Uruguay/716/2007 sau A/Perth/16/2009 şi virusul B/Brisbane/60/2008  • Vaccinurile cu virus A/California/7/2009 au determinat titruri ale anticorpilor comparabile cu vaccinul monovalent pandemic. Foarte puţine seruri au prezentat o reducere a titrurilor protectoare (68% la adulţi şi 55% la persoanele în vârstă) • Vaccinurile cu virus A/Perth/16/2009 (H3N2) au determinat titruri protectoare similare cu cele induse de infecţia cu virusul sălbatic • Vaccinurile cu virusul B/Brisbane/60/2008 au determinat titruri de anticorpi la titruri similare cu virusul sălbatic. Titrurile au fost mai scăzute faţă de virusurile din linia B/Yamagata/16/88 decât faţă de virusurile din linia B/Victoria/2/87 la persoanele adulte (37%) şi persoanele în vârstă (27%).
   Analiză şi previziuni
   În contextul expus mai sus, specialiştii consideră că este foarte probabil să asistăm în sezonul 2010/2011 la o circulaţie concomitentă a virusului pandemic, virusului A/H3N2 şi virusului B, cu diferenţe de la zonă la zonă.
   Nu se aşteaptă o revenire a virusului pandemic H1N1 2009 la nivel epidemic şi dacă va fi o activitate gripală epidemică, aceasta ar putea fi determinată de virusurile „noi“, aparţinând subtipului H3N2, faţă de care există o masă mare receptivă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.