Introducerea virusului H1N1 2009 în formula
vaccinului sezonier trivalent, atât în emisfera nordică, cât şi în cea
sudică, deşi a contrariat chiar pe unii medici, mai ales în contextul
unor aşa-zise „reacţii adverse deosebite“ asociate cu vaccinul
monovalent pandemic, ulterior demonstrate a nu fi în legătură cu acesta,
a avut ca raţiune faptul că nu s-a izolat o variantă din subtipul H1N1
care să fie activă, iar virusul pandemic a continuat să determine focare
în emisfera sudică, uneori cu caracter epidemic şi mortalitate
crescută.
Ar putea exista un moment „critic“ în percepţia publică şi a mass-media,
generat de controversele legate de vaccinul pandemic care ar putea duce
la scăderea acceptării vaccinului pentru sezonul 2010/2011, dar
promovarea vaccinării în primul rând de medicii practicieni care asistă
medical populaţia, de autorităţile de sănătate publică şi, nu în ultimul
rând, de mass-media, ar putea menţine protecţia indivizilor şi a
comunităţii la niveluri optime.
După declinul real al pandemiei la un an de la debut şi anunţarea
sfârşitului pandemiei de către OMS (august 2010), s-au făcut mai multe
scenarii privind evoluţia postpandemică a gripei: focare de gripă
pandemică cu răspândire locală sau regională sau dispariţia virusului
pandemic şi revenirea în circulaţie a virusurilor H3N2 şi/sau B sau
circulaţie concomitentă a virusului pandemic H1N1 2009, a noului virus
H3N2 şi a virusurilor B, fără ca unul dintre ele să fie dominant. Toate
scenariile însă au luat în considerare faptul că evoluţia gripei în
perioada aprilie–septembrie 2010 în emisfera sudică, la care se adaugă
şi datele din emisfera nordică, vor confirma sau infirma prezumţiile
Iată activitatea gripală în lume în perioada februarie – septembrie
2010: • a fost semnalată activitate gripală în toată lumea: Africa,
America, Asia, Europa şi Oceania • în numeroase ţări, activitatea
gripală a fost mai puţin intensă decât cea înregistrată în aceeaşi
perioadă a anului 2009 • activitatea gripală a fost determinată atât de
virusul pandemic, cât şi de virusurile H3N2 şi B • în emisfera sudică,
activitatea a fost variabilă în funcţie de regiuni. Virusul pandemic a
fost dominant în Australia, Columbia şi Noua Zeelandă. Activitatea a
fost maximă în iulie şi diminuată în septembrie • în emisfera nordică,
activitatea gripală s-a diminuat începând cu luna februarie şi a fost
mai scăzută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009 în Europa şi
America de Nord. În Asia s-au înregistrat focare extinse de gripă
pandemică în India, regionale în Cambodgia, China şi Malaiezia şi focar
local în Nepal. Concomitent au circulat dominant virusuri H3N2 şi B în
unele ţări din Africa şi America de Sud şi la nivel regional în China •
în numeroase ţări tropicale s-au înregistrat focare de intensitate
variabilă ale gripei pandemice şi gripă sezonieră A/H3N2 şi B • gripa H5N1:
de la 17 februarie 2010 până la 26 septembrie 2010 s-au înregistrat 27
de cazuri umane de gripă H5N1, din care 12 au fost mortale din
Cambodgia, China, Egipt, Indonezia şi Vietnam. În aceeaşi perioadă s-au
înregistrat şi cazuri de gripă H5N1 înalt patogenă la păsări.
Caracterizarea antigenică şi genetică a izolatelor
♦ Virusurile gripale A/H1N1: • marea majoritate a virusurilor
A/H1N1 detectate în lume au fost virusuri pandemice A/H1N1 2009 omogene
la testări HI şi similare cu A/California/07/2009. Secvenţierea acestora
a arătat o heterogenitate înaltă • un număr foarte mic de virusuri H1N1
sezoniere au fost detectate, ele fiind similare cu A/Brisbane/59/2007.
♦ Virusurile gripale A/H3N2: • majoritatea virusurilor A/H3N2
izolate au fost asemănătoare cu A/Perth/16/2009, virus introdus în
vaccinul pentru emisfera nordică (februarie 2010), dar şi pentru
emisfera sudică (septembrie 2010). Din punct de vedere filogenetic,
genele hemaglutininei aparţin la două grupe distincte reprezentate de
virusul A/Perth/16/2009 şi A/Victoria/208/2009.
♦ Virusurile gripale B: • au circulat virusuri aparţinind
liniei de evoluţie B/Victoria/2/87 şi B/Yamagata/16/88, primele fiind
dominante, cu excepţia Chinei, în care ultimele au predominat •
majoritatea virusurilor din linia B/Victoria/2/87 au fost similare cu
B/Brisbane/60/2008, cu excepţia a două grupe distincte care au fost
similare cu B/Filipine/1617/2010 şi, respectiv, B/Bolivia/14/2010.
Virusurile din linia B/Yamagata/16/88 au fost similare cu
B/Bangladesh/3333/2007 şi B/Wisconsin/1/2010.
Studii ale vaccinurilor gripale inactivate
• Detecţia anticorpilor împotriva hemaglutininei virusurilor izolate s-a
făcut prin hemaglutinino-inhibare cu 9 paneluri de seruri de la copii,
adulţi şi persoane în vârstă care au primit vaccinuri trivalente
inactivate împotriva gripei sezoniere. Aceste vaccinuri conţin antigene
ale virusurilor: A/California/7/2009 (H1N1 pandemic), sau
A/Brisbane/59/2007 (H1N1 sezonier), virusul A/Uruguay/716/2007 sau
A/Perth/16/2009 şi virusul B/Brisbane/60/2008 •
Vaccinurile cu virus A/California/7/2009 au determinat titruri ale anticorpilor comparabile cu vaccinul monovalent pandemic. Foarte puţine seruri au prezentat o reducere a titrurilor protectoare (68% la adulţi şi 55% la persoanele în vârstă) • Vaccinurile cu virus A/Perth/16/2009 (H3N2) au determinat titruri protectoare similare cu cele induse de infecţia cu virusul sălbatic • Vaccinurile cu virusul B/Brisbane/60/2008 au determinat titruri de anticorpi la titruri similare cu virusul sălbatic. Titrurile au fost mai scăzute faţă de virusurile din linia B/Yamagata/16/88 decât faţă de virusurile din linia B/Victoria/2/87 la persoanele adulte (37%) şi persoanele în vârstă (27%).
Analiză şi previziuni
