Vârstnicii sunt „ţinta preferată“ a tuturor
strategiilor de prevenire şi control al gripei. Fără a fi nevoie de studii
speciale, când este vorba de această categorie de vârstă, medicii, populaţia,
dar şi mass-media sunt de acord că vaccinarea antigripală este o măsură benefică.
În ultimul timp au apărut însă două aspecte ale intervenţiilor medicale:
utilitatea şi etica. Dacă ne referim la primul aspect, putem să nuanţăm:
utilitatea pentru individ sau comunitate, iar în a doua situaţie evaluarea
trebuie să ţină cont de drepturile fundamentale ale omului. Necesitatea de a
aplica cele două criterii în imunizările împotriva unor boli cu impact în masă
intervine mai ales în condiţiile unor resurse limitate sau în situaţii de criză,
cum ar fi epidemiile şi pandemiile. Vom analiza cele două principii în
vaccinarea antigripală a persoanelor în vârstă.
Utilitatea.Analiza mai multor rate de impact (rata de atac – 1%, de complicaţii –
0,19–0,56%, de spitalizare – 0,18–0,55%, de mortalitate – 0,06–0,09%) ale
gripei asupra persoanelor în vârstă arată că vaccinarea antigripală are o
utilitate individuală relativ mai mare decât cea comunitară când se analizează
toate persoanele peste 65 de ani. Dacă se analizează separat persoanele peste
65 de ani sănătoase şi cele cu cel puţin o afecţiune asociată, utilitatea
comunitară a vaccinării antigripale este cel puţin egală cu cea individuală.
Etica. În această privinţă, vaccinarea
antigripală a persoanelor în vârstă îndeplineşte toate criteriile etice ale
intervenţiilor medicale. Această abordare în strategiile vaccinale se datorează
unor studii recente care par să clatine „dogma“ beneficiului vaccinării
antigripale la persoanele cu vârsta peste 65 de ani, mai ales prin reducerea
mortalităţii. S-a evidenţiat că reducerea mortalităţii de cca 40% apare mai
ales la persoanele vârstnice cu o boală cronică asociată, cu condiţia ca din
evaluare să se excludă persoanele sănătoase. În cazul persoanelor instituţionalizate,
reducerea ar putea ajunge chiar la 90%. Reducerile aparent mai mari ale
mortalităţii se datorează aşa-numiţilor pacienţi buni (utilizatori sănătoşi),
care sunt informaţi asupra sănătăţii lor, fac exerciţii regulat, nu fumează,
beau moderat, mănâncă sănătos, fac vizite medicale regulate, iau medicamentele
prescrise şi se vaccinează antigripal în fiecare an. Noile dovezi nu vor
schimba strategiile care urmăresc creşterea acoperirii vaccinale la persoanele în
vârstă, ce au ca ţintă atingerea unor niveluri ale imunizării de cca 90% în
2011, dar a apărut clar necesitatea prioritizării şi la această categorie de vârstă,
în sensul luării în considerare, la vaccinare, şi a bolilor cronice asociate.