Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Vaccinarea anti-COVID-19, informații de la profesioniști

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 15 ianuarie 2021

Vaccinarea anti-COVID a lucrătorilor din domeniile esenţiale va începe la 2-3 săptămâni după cea a persoanelor la risc. A fost unul dintre răspunsurile oferite în cadrul conferinţei online „Vaccinarea COVID-19 pe înţelesul tuturor”, pe care Colegiul Medicilor din România (CMR) a susţinut-o vineri, 8 ianuarie.

Întâlnirea a fost organizată în parteneriat cu Universitățile de Medicină și Farmacie din țară și a beneficiat de prezența a numeroși reprezentanți ai medicilor și autorităților, inclusiv a ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, și a coordonatorului campaniei de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiță.

Profesorul Daniel Coriu, președintele CMR, a descris această manifestare ca având în primul rând un caracter de informare. „Am dorit să ne prezentăm în fața dumneavoastră ca o voce comună științifică, care să se adreseze atât publicului larg, cât și profesioniștilor din sănătate, pentru o informare corectă și transparentă asupra vaccinării COVID-19”. Din punctul său de vedere, CMR trebuie să fie „și un liant între corpul medical și populație. Aceasta cu atât mai mult cu cât în pandemia de COVID-19 avem un obiectiv comun: sănătatea noastră, a tuturor. Nu în ultimul rând, [conferința] vine din responsabilitatea pe care CMR trebuie să o aibă față de comunitate, față de populație”.

Ministrul Sănătății le-a transmis medicilor mulțumiri pentru eforturile depuse. „Cred că rolul meu aici în Ministerul Sănătății este acela de a alcătui o echipă și de a vă fi sprijin cu tot ce pot. (...) Vom încerca să comunicăm în continuare cât mai deschis, cu empatie, arătând adevărul – că vaccinarea este sigură, eficientă și salvează vieți”, a mai spus Vlad Voiculescu.

În prezentarea sa, dr. Valeriu Gheorghiţă a explicat că documentele care au stat la baza strategiei și a prioritizării categoriilor populaţionale în vederea vaccinării au fost documente ale CDC, OMS și ale ECDC. Strategia a fost adaptată la datele epidemiologice din România, a mai spus medicul infecționist. În privinţa bolilor cronice care definesc categoriile vulnerabile, la risc de a dezvolta forme severe de boală, au fost consultate Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS) și CMR.

Coordonatorul campaniei a mai explicat că în etapa a doua procesul de vaccinare va începe cu persoanele din centrele medico-sociale şi rezidenţiale, cele mai vulnerabile, și va continua cu persoanele peste 65 de ani și cele cu boli cronice. „Plecând de la faptul că nu avem toate dozele disponibile și că ele vin, etapă cu etapă, săptămânal, trebuie să ne asigurăm că fiecare persoană va avea acces atât la prima doză, cât și la rapel”, a explicat dr. Valeriu Gheorghiţă. Distanţat, cu un decalaj de 2-3 săptămâni, va începe și vaccinarea lucrătorilor din domeniile-cheie.

Soluţii pentru eșalonarea bolnavilor cronic

Dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în MS, a completat spunând că va trebui găsită o modalitate de eșalonare privind prioritizarea pacienţilor cu boli cronice din etapa a doua. Vor fi vaccinate persoanele cu obezitate (cu prioritate cei cu IMC >30-35), diabet zaharat și alte boli metabolice, inclusiv congenitale, afecţiuni cardiovasculare, renale, oncologice, pulmonare, neurologice, inclusiv sindromul Down, afecţiuni hepatice moderate/severe, afecţiuni autoimune, imunodepresii severe prin boală sau prin tratament – pacienţi transplantaţi, cu consult medical prealabil, pacienţi care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, pacienţi cu HIV.

În ceea ce privește contraindicaţiile vaccinării, prof. dr. farm. Robert Ancuceanu a explicat că nu există altele în afară de hipersensibilitatea la componentele vaccinului. Inclusiv la persoanele cu boli autoimune care au primit vaccinul nu s-au identificat până acum alte efecte adverse decât cele minore. Tendinţa generală a autorităţilor este să recomande vaccinarea inclusiv a persoanelor care au trecut prin boală, a mai spus profesorul Ancuceanu.

În privinţa riscului de anafilaxie, se recomandă monitorizarea celui vaccinat timp de cel puţin 15 minute după administrare, iar persoanelor care au manifestat anafilaxie la prima doză nu trebuie să li se administreze și cea de a doua. Totodată, el a atras atenţia asupra manevrării și administrării vaccinurilor. Este importantă evitarea apariţiilor unor variaţii de temperatură în locurile de stocare, deci inclusiv întreruperile de curent electric. Stabilitatea vaccinurilor după deschidere este de numai șase ore.

Întrebări și răspunsuri

Pe lângă prezentările proprii, participanţii au oferit și o serie de clarificări, ca răspunsuri la întrebările transmise de jurnaliști. Astfel, la întrebarea dacă vaccinurile prezintă genotoxicitate și carcinogenicitate, prof. dr. Simona Ruţă, UMF „Carol Davila”, București, a explicat că, pe de o parte, ARNm nu pătrunde în ADN-ul celular, iar pe de altă parte, potenţialul acestor vaccinuri de a genera tumori a fost analizat prin studii preclinice, realizate în decurs de peste zece ani, pe animale de laborator, și care nu au demonstrat carcinogenicitate. În plus, componentele vaccinului au o viaţă extrem de scurtă în corpul uman – de câteva zile –, astfel că nu există timp pentru a fi generate aceste efecte adverse.

Referitor la potenţialele efecte pe termen lung, care ar putea apărea în decurs de ani, un răspuns a fost că mecanismul de acţiune a vaccinului nu ne îndreptăţește să credem că se va întâmpla ceva negativ în timp. Profesorul Ancuceanu a explicat că ceea ce se numește eveniment advers trebuie să fie caracterizat prin succesiune temporală, care nu echivalează cu o legătură cauzală, și prin plauzibilitate biologică. Dacă respectivele evenimente adverse sunt raportate de mai multe persoane, atunci ele pot fi semnalate ca fiind o posibilă reacţie adversă, care trebuie investigată.

Poate opta publicul pentru unul dintre cele două vaccinuri ARNm, cel produs de Pfizer-BioNTech, respectiv de Moderna? Dr. Valeriu Gheorghiță a transmis că această decizie va reveni personalului vaccinator la centrul de vaccinare și că ea va depinde de disponibilitatea vaccinurilor, numărul de doze tip Moderna fiind semnificativ mai mic decât dozele tip Pfizer-BioNTech. 

Profesorul Răzvan Cherecheș, specialist în sănătate publică la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, a recomandat pacienților să discute fiecare cu medicul propriu, pentru a lua o decizie indvidualizată, argumentată, în care să aibă încredere. „Pentru toți cei care au întrebat dacă să se vaccineze sau nu și ați pus o listă întreagă de boli acolo: oameni buni, întrebați-vă medicul care vă dă tratamentul! Aveți încredere în medicii voștri! Exact cum avem încredere în instalatorii noștri, în cei care ne repară drumurile, în specialiști. (...) Vaccinarea cu acest tip de vaccin este opțională și voluntară. Informați-vă de la oameni care știu ce vorbesc.”

Conferința poate fi urmărită integral aici, pe pagina de Facebook a CMR.

Etichete: vaccinare covid CMR

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.