Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Urticaria și angioedemul, în săptămâna mondială a alergiei

Viața Medicală
Dr. Irena NEDELEA joi, 6 aprilie 2017
Viața Medicală
Prof. dr. Diana DELEANU joi, 6 aprilie 2017
     Perioada 2–8 aprilie marchează Săptămâna mondială a alergiei. Cu această ocazie, World Allergy Organization (WAO) aduce date despre urticaria cronică prin publicații, materiale informative scrise și video, cu scopul creșterii conștientizării asupra acestei afecțiuni debilitante, cu un impact socioeconomic semnificativ și care alterează considerabil calitatea vieții persoanelor cu urticarie cronică și a familiei acestora.
     Urticaria (fig. 1) afectează dermul, iar leziunea mai profundă este numită angioedem (fig. 2). Aproximativ 20% din populație a suferit cel puțin o dată în viață un episod de urticarie acută (fig. 3). Urticaria cronică este definită prin persistența simptomelor urticariene peste șase săptămâni și reprezintă doar 10–15% din totalul urticariilor (fig. 4). Cele două tipuri de leziuni (urticarie/angioedem) pot evolua independent sau se pot asocia la același pacient (fig. 5).
     Urticaria cronică afectează până la 1,8% din populația generală și include un grup de entități patologice ce recunosc drept numitor comun erupțiile de tip urticarian recurente, în general cu tipar zilnic și a căror durată depășește șase săptămâni, asociate cu angioedem în până la 50% dintre cazuri. Această afecțiune are un impact nefast asupra calității vieții pacienților. Din motive insuficient elucidate, un număr tot mai mare de cazuri de urticarie cronică se adresează departamentelor de alergologie. Eforturile considerabile depuse în scopul înțelegerii urticariei cronice s-au cristalizat în aprofundarea mecanismelor incriminate (tabelul), alături de identificarea de noi strategii terapeutice eficiente.

 

Consensul privind clasificarea EAACI/GA2LEN/EDF/UNEV a urticariei cronice (2016)

 

Urticaria cronică spontană

Etiologie

Urticarie însoțită sau nu de angioedem, cu durata de peste șase săptămâni

Factori necunoscuți

Factori declanșatori definiți

Urticaria cronică inductibilă

Etiologie

Urticariile fizice

Dermografism simptomatic

Urticaria la rece

Urticaria întârziată la presiune

Urticaria solară

Urticaria la cald

Angioedemul la vibratii

Urticaria colinergică

 

Urticaria de contact

 

 

Urticaria acvagenă

 

Grataj

Rece

Presiune

Ultraviolete

Căldură

Vibrații

Încălzirea activă și pasivă a tegumentului

Urticarie cu/fără angioedem la substanțe definite (ex.: alergene alimentare)

Apă

 

 

 

     Urticaria cronică spontană reprezintă o adevărată provocare pentru clinician și pentru pacient deopotrivă. Spre deosebire de urticariile inductibile, pentru care evitarea factorilor precipitanți este o măsură eficientă de prevenție a manifestărilor clinice, urticaria cronică spontană poate îmbrăca forme clinice severe, refractare la tratament. Nu arareori, etiologia urticariei cronice spontane rămâne sub semnul întrebării și, de cele mai multe ori, diateza atopică nu este una dintre trăsăturile acestor pacienți. În absența identificării factorilor cauzali, controlul acestei afecțiuni se poate dovedi o sarcină dificilă pentru medicul curant.
     Ultimul deceniu a adus noi perspective terapeutice în urticaria cronică spontană refractară la tratamentul convențional, odată cu aprobarea de către FDA a omalizumabului, un anticorp monoclonal anti-IgE. În experiența autorilor, precum și din datele publicate în literatura de specialitate, omalizumabul aduce beneficii clinice spectaculoase în urticaria cronică spontană severă și are potențialul să conducă spre remisia completă a simptomelor. Abordarea terapeutică a urticariei cronice spontane pornește de la administrarea de antihistaminice anti-H1 generația II, nesedative, și continuă cu linia a doua de tratament, reprezentată de creșterea de până la de patru ori a dozei recomandate (fig. 6). Eșecul terapiei maximale cu antihistaminice nesedative este indicație de terapie de linia a treia, respectiv terapie anti-IgE. Numeroase alte medicamente, precum cele imunosupresoare, agenți citotoxici sau anti-leucotriene, au fost administrate în urticaria cronică spontană, însă s-au dovedit cost-ineficiente. În plus, au prevalat reacțiile adverse, în detrimentul controlului clinic al afecțiunii.
     Trăsăturile cardinale în urticaria cronică sunt: clinic – leziuni urticariene intens pruriginoase și/sau angioedem, ce persistă peste șase săptămâni (durata medie este de unu până la cinci ani, însă, într-o proporție redusă de cazuri, poate să persiste un timp îndelungat, peste zece ani); afectează semnificativ calitatea vieții pacienților și a familiei acestora; arareori pot fi identificați factorii precipitanți; virtual, urticaria cronică spontană nu este o afecțiune alergică; controlul afecțiunii necesită terapie zilnică (sistarea administrării antihistaminicelor asociază recrudescența manifestărilor) – în cazurile severe, controlul afecțiunii este obținut doar prin terapia anti-IgE; medicii specialiști alergologi dețin un rol esențial în abordarea corectă și eficientă a pacienților cu urticarie cronică.
     Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC) organizează, sub egida Colegiului Medicilor, la Cluj-Napoca, pe 4 aprilie 2017, simpozionul Urticaria și angioedemul, manifestări ale afecțiunilor alergice. Acest eveniment se aliniază eforturilor internaționale de educare a comunității medicale (și nu numai) asupra spectrului de afecțiuni mediate prin mecanisme imunologice, cu răsunet clinic cutanat.
     Simpozionul, organizat de prof. dr. Diana Deleanu, șefa Disciplinei de alergologie și imunologie din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și șefa Secției de medicină internă și a ambulatoriului de alergologie din cadrul IRGH „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca, abordează teme precum: imunoglobulina E – 50 de ani de istorie (prof. dr. Diana Deleanu); reacții de hipersensibilitate la substanțe de contrast (dr. Roxana Bumbăcea); reacții de hipersensibilitate induse de AINS la copil (dr. Camelia Berghea); angioedemul în practica medicală (dr. Poliana Leru); reacții alergice perianestezice (dr. Nadia Gherman Onițiu); importanța tratamentului de urgență în anafilaxie (dr. Irena Nedelea). Prin expunerea unor teme de interes din specialitatea noastră, care își găsesc o largă aplicabilitate în practica medicală zilnică, simpozionul are drept obiective principale creșterea conștientizării și îmbunătățirea cunoașterii asupra afecțiunilor alergice.
     În condițiile în care ultimul deceniu a dat proporții epidemice bolilor alergice (se apreciază că, până în 2020, unul din patru europeni va suferi de o afecțiune alergică), astfel de manifestări sunt necesare și perfect justificate.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC