Cercetătorii de la Universitatea din Alberta au creat în laborator, folosind ADN sintetic, o variantă de variola cailor (horsepox), un poxvirus înrudit cu cel variolic. Profesorul David Evans, conducătorul cercetării care avea ca scop dezvoltarea unui nou vaccin variolic mai eficient și mai sigur decât cel existent, a declarat că a fost nevoit să creeze în mod artificial virusul, deoarece nu a reușit să obțină o mostră de virus natural pentru studiu. Însă activitatea sa ridică importante probleme etice. Într-un reportaj realizat de National Public Radio, se investighează posibilitatea ca profesorul Evans să fi ales această metodă pentru a putea comercializa apoi virusul creat. Investigatorii au demonstrat că Evans ar fi putut avea acces la o mostră de variola cailor, dar că ar fi preferat să creeze virusul pentru a-l putea apoi comercializa fără restricții, înregistrând întâi proprietatea intelectuală (dacă ar fi folosit virusul natural, nu l-ar fi putut breveta apoi).
Ipoteza pe care investigatorii o vehiculează este că scopul final al cercetării a fost ca variola cailor creată artificial să fie aprobată de FDA ca potențial vaccin antivariolic. În acest caz, compania producătoare ar primi de la guvernul american o recompensă financiară semnificativă, în cadrul unui program care s-a angajat să finanțeze cercetările care oferă soluții viabile pentru posibilele amenințări la adresa siguranței naționale.
O altă problemă importantă este că, prin munca sa, profesorul Evans a dat publicității „rețeta” pe care orice alt laborator din lume ar putea să o folosească pentru a crea virusul variolic. În prezent, mostre din virusul variolic uman sunt păstrate în două laboratoare de maximă securitate, din SUA și Rusia. Guvernul SUA păstrează în stoc și mostre de vaccin antivariolic, pentru cazul în care virusul ar fi folosit ca armă biologică.
O petiție oficială care solicită interzicerea fumatului în barurile și restaurantele din Austria a strâns peste 100.000 de semnături în mai puțin de 72 de ore. Petiția a fost lansată joia trecută de Asociația medicilor din Viena și Austria. Numărul mare de semnături strânse permite ca proiectul de lege să fie înaintat parlamentului austriac ca inițiativă populară. Reprezentații asociațiilor medicilor din Austria au recurs la această inițiativă după ce noul guvern, format după alegerile din decembrie 2017, a decis să respingă proiectul de lege care interzicea fumatul în restaurante și baruri începând cu luna mai a acestui an, relatează AFP și SBS. Decizia guvernului a stârnit revolte în rândul medicilor austrieci, care fac eforturi pentru a susține adoptarea unei legislații coerente privind fumatul în spații publice.
Austria rămâne una dintre puținele țări din Europa în care fumatul este încă permis în restaurante și baruri, în spații special amenajate. Legislația este însă foarte laxă în ceea ce privește modul de delimitare a acestor spații. Austria este supranumită „scrumiera Europei” de către militanții antifumat – aproape un sfert din adulții austrieci fumează, o proporție record pentru o țară industrializată. „Începutul este senzațional! Vom continua să strângem semnături pentru a revendica acest drept pas cu pas”, a declarat Thomas Szekeres, președintele Asociației medicilor din Viena și Austria.
O întâlnire la nivel înalt a primarilor din Uniunea Europeană a avut loc săptămâna trecută la Copenhaga. Participanții – 43 de primari și 85 de reprezentanți ai partidelor politice, reprezentanți ai intereselor a peste 125 de milioane de cetățeni ai Europei – au semnat un acord prin care se angajează să contribuie la dezvoltarea unor centre urbane care să încurajeze și să promoveze sănătatea și starea de bine a locuitorilor.
Acordul de la Copenhaga se concentrează pe ideea dezvoltării de orașe mai sănătoase pentru oameni, pe îmbunătățirea standardelor și creșterea speranței de viață, se menționează într-un comunicat de presă al Organizației mondiale a sănătății (OMS). Acesta este unul dintre motivele pentru care summitul a avut loc în capitala Danemarcei – considerată cel mai prietenos oraș european pentru pietoni și bicicliști. Planul urbanistic vizionar implementat și promovat de arhitectul Jan Gehl în Copenhaga pune accentul pe nevoile oamenilor, concentrându-se pe eliminarea dependenței acestora de automobile și promovarea mijloacelor de transport alternative, ecologice.
„Stilul de viață industrializat, urban, creează multe din provocările cu care lumea se confruntă în prezent. Pe de altă parte, administrațiile locale și guvernamentale pot juca un rol important în găsirea unor soluții la aceste probleme”, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, dr. Zsuzsanna Jakab. Rețeaua orașelor europene sănătoase (European Healthy Cities Network) reprezintă o platformă care facilitează comunicarea între factorii administrativi, politici și decizionali pentru rezolvarea celor mai urgente probleme de dezvoltare urbanistică. Este cea mai longevivă dintre rețelele OMS, fiind creată în urmă cu 30 de ani.
Administrația alimentelor și medicamentelor din SUA (FDA) a aprobat un test de sânge menit să ajute la diagnosticul traumatismelor craniocerebrale (TCC).
Testul funcționează prin verificarea nivelului plasmatic al proteinelor UCH-L1 și GFAP, care se eliberează în sânge în urma unui TCC. Testul a fost aprobat printr-un protocol rapid de către agenție, după ce un studiu efectuat pe un lot de 1.900 de pacienți a dovedit eficiența acestuia în detectarea contuziilor în 97,5% din cazuri. De asemenea, testul s-a dovedit un predictor eficient al absenței leziunilor în 99,6% din cazuri. În acest fel, va ajuta clinicienii să elimine nevoia efectuării unei tomografii computerizate la cel puțin o treime din pacienții suspecți de TCC, diminuându-se astfel nivelul de radiații la care aceștia sunt expuși, a declarat reprezentantul FDA. De asemenea, noul test de sânge este mult mai ieftin decât o tomografie computerizată.
Traumatismele craniocerebrale sunt dificil de diagnosticat. În mod tradițional, clinicianul folosește scala Glasgow pentru a determina reacția oculară, verbală și motorie a pacientului. Mulți clinicieni recurg apoi la o tomografie computerizată pentru a detecta eventualele anormalități, deși această investigație neuroimagistică nu identifică prezența leziunilor intracraniene la majoritatea pacienților suspecți de un TCC, expunându-i în schimb la o doză semnificativă de radiații.
Aprobarea rapidă a acestui test diagnostic a surprins însă mulți experți, care s-au declarat precauți în evaluarea avantajelor și dezavantajelor acestuia în absența unor testări mai riguroase. Procesul de verificare și autorizare s-a făcut foarte rapid, dispozitivul fiind autorizat pentru comercializare în mai puțin de șase luni, pe baza unui singur studiu clinic în care acesta și-a dovedit eficacitatea. Aprobarea s-a făcut în cadrul unui program al FDA menit să accelereze dezvoltarea de tehnologii medicale noi, dacă acestea prezintă risc scăzut. Se ridică însă întrebarea dacă biomarkerii aleși pentru a indica prezența sau absența unui TCC au aceeași acuratețe în diferite momente posttraumă. De exemplu, proteina UCH-L1 este un predictor bun al traumei dacă analiza se face în primele ore. În schimb, dacă mostra este colectată la două sau trei zile după accident, alți biomarkeri ar putea fi predictori mai buni, a declarat pentru New York Times prof. dr. Henrik Zetterberg, neurochimist la Universitatea Gothenburg din Suedia.
