Nu mai puțin de 110
oncologi francezi semnează un apel, publicat lunea aceasta (14 martie) în
ziarul Le Figaro, prin care cer adoptarea unor metode care să oprească
inflația prețurilor stabilite de companiile farmaceutice pentru noile
medicamente din oncologie și hematologie. Apelul a fost redactat de profesorii
Dominique Maraninchi (Marsilia), fost președinte al Agenției franceze a
medicamentului și coautor al primului plan național de cancer, lansat în
mandatul prezidențial al lui Jacques Chirac, și Jean-Paul Vernant (Pitié
Salpêtrière, Paris), coordonatorul celui de‑al treilea plan de cancer francez,
lansat în 2014 de președintele François Hollande. Argumentele semnatarilor
apelului sunt că, paradoxal, prețurile noilor medicamente au „explodat“, cu
toate că au scăzut costurile de cercetare-dezvoltare, iar medicamentele ajung
pe piață mult mai repede, prin proceduri accelerate; de altfel, doar 15% din
bugetul firmelor merge către cercetare-dezvoltare, în vreme ce mai mult de 25%
sunt cheltuieli de marketing și peste 15% constituie beneficiile acționarilor.
Apoi, prețurile noilor medicamente hemato-oncologice sunt stabilite de
industrie estimând cât ar putea piața să suporte, dovadă fiind variațiile
foarte mari de preț de la o țară la alta și chiar creșterea prețurilor, în
aceeași țară, de-a lungul anilor.
Apelul celor 110 propune autorităților franceze câteva măsuri:
definirea prețului corect pentru oncologice, pe baza sumelor investite de
industrie (dar ținând cont de aportul cercetării academice), cu un profit
rezonabil, eventual definit a priori; transparentizarea și democratizarea sistemului
de arbitraj al prețurilor, cu implicarea profesioniștilor din sănătate și a
pacienților; respingerea cererilor de prelungire a brevetelor nejustificată de
rapiditatea dezvoltării de noi terapii; autorizarea, așa cum există deja pentru
SIDA și infecțiile oportuniste, a utilizării licențierii obligatorii pentru țările
aflate în dezvoltare, care să le permită acestora producerea și utilizarea de
generice, înainte ca ele să intre în domeniul public.
Nu doar România, ci
mai toate țările din Europa Centrală și de Est se confruntă cu o migrare a
medicilor către vestul Europei. Diferența dintre noi și alte țări din regiune
este însă că noi nu facem aproape nimic pentru a acoperi deficitul de medici
din afara centrelor universitare. În Letonia, de pildă, Ministerul Sănătății a
ajuns la un acord cu organizațiile studenților la medicină, asociația
spitalelor, asociația medicilor de familie, asociația administrațiilor locale și
cu reprezentanții universităților, acord prin care tinerii medici letoni vor fi
obligați să practice timp de trei ani într-un spital public din afara capitalei
Riga, după terminarea programului de rezidențiat plătit de stat.
După cum scrie
revista Baltic Course, medicii care semnează contracte cu aceste spitale
vor avea prioritate la repartiția rezidenților pe posturile finanțate de
guvern. Acordul realizat săptămâna aceasta reduce perioada de practică „la țară“
propusă inițial de la cinci la trei ani.
Suedia e o țară în
care regulile se respectă cu strictețe, iar una dintre ele interzice activitățile
zgomotoase după ora zece seara. Regula e valabilă pentru utilizarea
aspiratorului sau a bormașinii, dar se pare că există și excepții. Astfel, când
un utilizator al rețelei sociale Twitter i-a cerut ministrului sănătății să
interzică activitățile sexuale zgomotoase nocturne, răspunsul a fost altul
decât cel așteptat. Gabriel Wikström (foto), ministrul de doar 31 de
ani, a răspuns (tot printr-un tweet) că asemenea activități sunt bune pentru
cei care le practică și implicit și pentru sănătatea publică.
Citat de BBC, ministrul
a explicat că „mulți suedezi simt că nu fac atât de mult sex pe cât și-ar dori
din cauza stresului și a problemelor legate de serviciu“. Suedezul mediu are în
prezent doar 3,8 contacte sexuale pe lună, față de acum douăzeci de ani, când
avea cinci, ceea ce înseamnă o scădere de 24%, după cum a mai arătat Wikström.
Compania Coca-Cola
finanțează masiv, în întreaga lume, diverse organizații din sănătate și din
cercetare, iar unele anchete de presă au arătat că aceste eforturi financiare
ar încerca, de fapt, să creeze o asociere între băuturile cu mult zahăr și un
stil de viață sănătos, prin promovarea activității fizice (eliminând, pe cât se
poate, mesajele despre nocivitatea excesului de zahăr în alimentație). În
Australia, în ultimii cinci ani, compania a acordat finanțări directe de 1,72
milioane de dolari australieni (aproximativ 1,16 milioane de euro), pentru 36
de organizații sau evenimente. În „top 10“ regăsim, de pildă, Universitatea din
Sydney, Exercise & Sports Science Australia, Sports Medicine Australia,
Universitatea din Queensland și Nutrition Society of Australia. Un articol din Sydney
Morning Herald, care detaliază situația acestor sponsorizări, scrie că
producătorul de băuturi îndulcite a fost acuzat de disimularea sponsorizărilor,
astfel încât să apară că mesajele sale comerciale din domeniul sănătății ar fi
susținute de organizații respectabile.
Poate părea
surprinzător pentru habotnicii de la noi, în condițiile în care campaniile
antivaccinare din România se duc inclusiv prin biserici, cu binecuvântarea unor
preoți, dar ziarul francez creștin La Croix a publicat marți (15 martie)
un scurt interviu cu profesorul Daniel Dhumeaux (hepatolog parizian respectat,
care a coordonat în 2014 un raport privind hepatitele virale), care trage un
semnal de alarmă privind vaccinarea anti-VHB în Franța: mai puțin de jumătate
din adolescenți sunt vaccinați. Situația actuală este explicată de impactul pe
care l-a avut asupra imunizărilor un dosar judiciar care a durat nu mai puțin
de 17 ani, care a cercetat presupuse efecte secundare ale vaccinării, precum
scleroza multiplă (asociere infirmată de studiile epidemiologice). În Hexagon,
se estimează că ar fi 280.000 de purtători ai virusului hepatitic B, din care
jumătate nu știu că pot transmite infecția. Anual, în Franța, în jur de 1.300
de decese sunt atribuite complicațiilor infecției cu VHB.
Mașina de propagandă
rusească funcționează aproape fără cusur, chiar mai bine decât pe vremea
sovietelor. Un fost inspector sanitar șef, Ghenadi Onișcenco (foto),
demis în 2013 și transformat în consilier al prim-ministrului Dmitri Medvedev,
a lansat luna trecută o ipoteză delirantă: dat fiind că în Abhazia (republică
autonomă din Georgia ocupată de armata rusă și recunoscută doar de Rusia,
Nicaragua, Venezuela, Nauru și Transnistria) s-a înmulțit o specie de țânțari
capabilă în teorie să transmită virusul Zika, Onișcenco crede că Statele Unite
ar putea infecta voit țânțarii din zona Mării Negre pentru a purta un război
biologic cu Rusia. Cum?
Explică un articol publicat pe site-ul Radio Europa
Liberă: rusul arată cu degetul către o unitate de cercetare biologică înființată
în Georgia de guvernul american, preluată în 2013 de Centrul georgian pentru
controlul bolilor. Oficialul rus s-a făcut remarcat printr-o serie lungă de
decizii controversate, cum ar fi interzicerea importurilor de vin și apă
minerală din Georgia, a importurilor de ciocolată din Ucraina, a produselor
lactate din Lituania și a vinurilor din Republica Moldova – țări care s-au
apropiat de Uniunea Europeană. Tot el se remarcase, anul trecut, printr-o
declarație preluată de RIA Novosti, în care spunea că interzicerea
importurilor de prezervative i-ar face pe ruși „mai disciplinați, mai riguroși și
mai pretențioși în alegerea partenerilor și poate că va face un bine societății,
rezolvând problemele demografice“.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.