Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Trilioane de dolari pentru cercetări de tot râsul

Viața Medicală
A. M. marţi, 14 octombrie 2014
   Ştiinţa şi cercetarea sunt adesea percepute, de publicul „laic“, ca subiecte aride, dacă nu de-a dreptul plictisitoare. Că nu este aşa ne-o dovedeşte succesul de care se bucură cărţile şi programele televizate de ştiinţă popularizată, cele care traduc pe înţelesul tuturor rezultatele obţinute în cercetarea ştiinţifică. Iar goma cu care asociem lumea selectă a cercetării este doar o prejudecată: oamenii de ştiinţă au simţul umorului, şi încă unul foarte bine dezvoltat. Pentru al 24-lea an consecutiv, în clădirea amfiteatrului Sanders de la Harvard, s-a desfăşurat ceremonia de acordare a premiilor Ig®Nobel.
   Premiile, o parodie inteligentă a distincţiilor Nobel, îşi propun să onoreze acele realizări ştiinţifice care întâi fac oamenii să râdă şi (abia) apoi îi pun pe gânduri. E vorba, totuşi, de articole ştiinţifice publicate în reviste adevărate, realizate după toate regulile cercetării. Ceea ce le diferenţiază este frivolitatea subiectului cercetat. Astfel, revistele româneşti catalogate de CNCS în categoriile B, B+ sau mai jos, deşi de râs, nu se încadrează în definiţia internaţională a revistelor ştiinţifice. În plus, premiile IgNobel sunt doar... onorifice. Chiar dacă premiul de anul acesta a constat, pe lângă trofeu, în suma de un trilion de dolari. Zimbabwieni. Adică hârtia pe care este tipărită are o valoare mai mare decât bancnota în cauză.
   Premiul pentru fizică a fost primit de un grup japonez „pentru cuantificarea frecării dintre un pantof şi o coajă de banană şi dintre o coajă de banană şi podea, atunci când o persoană calcă pe o coajă de banană de pe podea“. Articolul a fost publicat în 2012 în Tribology Online.
   Un grup sino-canadian a câştigat premiul IgNobel pentru neuroştiinţe cu o lucrare publicată anul acesta în revista Cortex (factor de impact 6,042!), în care „au încercat să înţeleagă ce se întâmplă în creierul oamenilor care văd chipul lui Isus pe o felie de pâine prăjită“.
   Premiul pentru psihologie a fost acordat tot pentru un articol apărut într-un jurnal Elsevier, de această dată în Personality and Individual Differences. Câştigători au fost cercetători din Australia, Marea Britanie şi SUA, pentru „strângerea dovezilor că oamenii care stau treji de obicei până târziu în noapte sunt, în medie, mai narcisişti, mai manipulatori şi mai psihopaţi decât oamenii care de obicei se trezesc devreme dimineaţa“.
   Nu mai puţin de trei lucrări (din Folia Parasitologica, Biological Psychology şi PLoS One) au fost premiate la domeniul sănătate publică, „pentru că au investigat dacă este un risc pentru sănătatea mintală ca un om să aibă o pisică“. Republica Cehă, Japonia, SUA şi India au fost ţările de provenienţă ale autorilor premiaţi.
   Cehia a fost şi câştigătoarea premiului pentru biologie (alături de Germania şi Zambia), pentru „documentarea atentă a faptului că, atunci când defechează şi urinează, câinii preferă să-şi alinieze axul corpului cu liniile nord-sud ale câmpului geomagnetic al Pământului“. Articolul a apărut în Frontiers in Zoology.
   Premiul pentru artă a revenit unui alt articol publicat de un jurnal Elsevier – Consciousness and Cognition. Autorii italieni s-au remarcat „pentru măsurarea dureri relative pe care o suferă o persoană atunci când priveşte o pictură urâtă, faţă de atunci când priveşte o pictură frumoasă, în timp ce li se aplică pe mână o rază laser puternică“.
   Tot în Italia s-a dus şi premiul pentru economie. El a fost adjudecat de Institutul Naţional de Statistică, „pentru preluarea conducerii eforturilor UE de a creşte economiile naţionale prin includerea veniturilor din prostituţie, comerţul ilegal cu droguri, contrabandă şi alte tranzacţii financiare ilicite“.
   Premiul IgNobel pentru medicină a fost adjudecat pentru un articol publicat în Annals of Otology, Rhinology and Laryngology de un grup din SUA şi India, prin care a fost tratat epistaxisul „necontrolabil“ prin împachetări nazale cu fâşii de mezeluri de porc.
   Norvegia, Germania, SUA şi Canada sunt ţările din care au provenit autorii răsplătiţi cu premiul pentru ştiinţa arctică. Realizarea lor: „Testarea reacţiei renilor la vederea oamenilor deghizaţi în urşi polari“.
    În fine, premiul pentru nutriţie a fost adjudecat de un grup spaniol, cu articolul publicat anul acesta în Food Microbiology (Elsevier, factor de impact 3,374): „Caracterizarea bacteriilor lactice izolate din fecalele sugarilor, ca potenţiale culturi starter probiotice pentru cârnaţii fermentaţi“.
   Ar mai fi de adăugat că, spre deosebire de alte premii care răsplătesc performanţele negative, la ceremonia IgNobel de anul acesta au fost prezenţi câte unul sau mai mulţi autori, care au ţinut şi discursuri de acceptare. Doar nutriţioniştii spanioli nu au putut ajunge la Sanders Theatre, în Cambridge, Massachusetts, ei trimiţând un mesaj de acceptare preînregistrat.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC