Cancerul bronhopulmonar este responsabil pentru un sfert dintre decesele prin cancer din Europa, la grupa de vârstă 45-65 de ani, a subliniat prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu într-o dezbatere organizată marţi în mediul online.

„Începând cu vârsta de 45 de ani, cancerul pulmonar devine o problemă de sănătate serioasă în Europa. O simulare pentru anul 2040 ne arată că această formă de cancer va deveni cea mai mare problemă în România, atât la femei, cât și la bărbaţi”, a adăugat acesta.

12% dintre cazurile noi de cancer diagnosticate anual în UE sunt de tip bronhopulmonar.

Și în prezent, provocările pe care boala le ridică în ţara noastră sunt numeroase. Una dintre ele o constituie faptul că 75% dintre pacienţi sunt diagnosticaţi în stadiile 3 și 4, când este deja târziu. O alta este rata de supravieţuire la cinci ani a persoanelor diagnosticate, care în România este de 10%, comparativ cu 18%, cât este ea în Europa.

Dincolo de acestea, o problemă extrem de importantă este mortalitatea evitabilă – unul din doi români a murit, deși decesul putea fi evitat, a subliniat profesorul Achimaș-Cadariu.

Pentru ca aceste lucruri să se schimbe este nevoie, în opinia sa, de implementarea unui program de screening cu accent în judeţele cu cele mai mari incidenţe: Iași, Neamţ, Alba, Hunedoara, Timiș, Constanţa, Călărași, Giurgiu, Dâmboviţa. De asemenea, este necesară existenţa a șapte unităţi mobile de screening care să asigure accesul echitabil la detecţia precoce în toate regiunile ţării (Nord-Vest, Nord-Est, Centru, Vest, Sud-Vest, Sud, Sud-Est).

Piedici în implementarea screeningului

Dacă România vrea să implementeze un program de screening pentru cancerul bronhopulmonar, este necesară, în primul rând, creșterea numărului de echipamente computer tomograf low-energy, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătăţii: „Fără ele este mai greu să vorbim de un program de screening efectuat corect, cu un aparat care să nu iradieze foarte mult cetăţenii; de asemenea [este necesară] creșterea numărului de echipamente PET-CT”.

O altă problemă care trebuie rezolvată este diagnosticarea moleculară. Există 12 modificări genetice asociate cancerului bronhopulmonar pentru care pot fi utilizate 30 de medicamente noi, dar în ţara noastră pot fi identificate doar patru dintre aceste modificări, a arătat specialistul: „Dacă am sta să adunăm procentul de pacienţi care pot să răspundă la fiecare dintre aceste terapii (...) am avea surpriza (...) să obţinem o rată de supravieţuire de peste cinci ani pentru boala avansată”.

Alte demersuri necesare vizează creșterea numărului de centre care pot efectua bronhoscopie, decontarea prin spitalizarea de zi și a altor proceduri de diagnostic în afară de bronhoscopie, dar și introducerea de noi molecule în Programul Naţional de Oncologie. În prezent, în el sunt incluse doar 14 din cele 30 de medicamente noi disponibile
pentru cancerul bronhopulmonar.

Citiți și: 40% din pacienții cu cancer gastric sunt bărbați de 60 - 70 de ani