Newsflash
Știri

Transplant „la cald” și un serial care a schimbat societatea

de Monica GEORGESCU - apr. 27 2018
Transplant „la cald”  și un serial care a schimbat societatea
    În contextul în care există o adevărată criză a organelor viabile pentru transplant, un aparat care menține ficatul transplantabil la temperatura corpului ar putea reduce numărul organelor care devin neviabile. Metra (uter în lb. greacă, n.r.) este un dispozitiv portabil care menține organul transplantabil la o temperatură similară cu cea a corpului uman, circulând în același timp sânge oxigenat și medicație anticoagulantă, pentru a asigura supraviețuirea și funcționarea organului în condiții optime până la momentul intervenției.
    Într-un studiu publicat la 18 aprilie în revista Nature, prezervarea ficatului transplantabil la o temperatură similară corpului uman a fost asociată cu un risc cu 50% mai scăzut de complicații de grefă. De asemenea, cu 50% mai puține organe au devenit neviabile până la momentul intervenției, care a putut fi prelungit în acest mod de la opt până la douăsprezece ore. Studiul a inclus 220 de pacienți din Europa de Vest. Fiecărui pacient i-a fost alocat în mod randomizat fie un ficat menținut la rece, fie unul păstrat într-un dispozitiv de stocare normotermică cu perfuzie. Datorită naturii randomizate a studiului, toate organele folosite au fost viabile la momentul transplantării, însă medicii au fost nevoiți să arunce cu 50% mai multe organe stocate la rece. Timpul de la recoltare până la intervenție a putut fi extins considerabil cu ajutorul dispozitivelor de stocare normotermică. Prețul mare al acestui dispozitiv face ca standardul în cazul celor mai multe operații de transplant hepatic să rămână pe moment stocarea „la rece” a organelor. Însă oamenii de știință consideră că dispozitivul metra ar putea avea și o altă utilizare, aceea de a revitaliza organele considerate neviabile după stocarea la rece. Câteva ore în acest dispozitiv ar putea „revitaliza” organe despre care inițial se consideră că nu mai pot fi folosite. Asta deoarece aparatul permite testarea funcționării organului în timp real.

    Despre serialul „Dosarele X” se spune că a revoluționat modul în care cultura populară a portretizat rolul femeii în societate, inspirând o generație de fete să urmeze cariere în STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Serialul a avut premiera în 1993, avându-i ca personaje principale pe Dana Scully (jucată de actrița Gillian Anderson) și Fox Mulder (jucat de David Duchovny). A fost prima dată când într-un rol principal apărea o femeie om de știință. Recent, un studiu realizat de Institutul „Geena Davis” – o companie non-profit care militează pentru reprezentarea adecvată a femeilor în mass-media – a analizat influența personajului jucat de Gillian Anderson în alegerea unei cariere în știință și cercetare. Un sondaj de opinie realizat pe un lot de peste 2.000 de persoane a arătat că fetele care au urmărit cu regularitate serialul „Dosarele X” au urmat mult mai frecvent cariere în STEM, un fenomen cunoscut până la acest moment în cultura populară ca „efectul Scully”.
    Eșantionul pe care a fost realizat studiul a fost ales pentru a fi reprezentativ: au fost selecționate numai femei cu vârsta peste 25 de ani, care la momentul difuzării serialului erau la punctul în care urmau să-și aleagă cariera. Lotul a fost ajustat pentru a include femei care au urmărit cel puțin un episod al serialului și femei care urmează la acest moment o carieră în STEM. Conform datelor obținute, probabilitatea ca o avidă urmăritoare a serialului să aleagă o carieră în STEM a fost cu 50% mai mare decât în cazul femeilor care nu au urmărit serialul. De asemenea, dintre femeile intervievate care lucrează în STEM, aproape două treimi au declarat că personajul Dana Scully le-a inspirat în alegerea carierei.
    „Rolul mass-media este de a însufleți normele sociale și culturale ale epocii. Atunci când 63% din femeile care au urmărit serialul declară că personajul Dana Scully le-a întărit încrederea în importanța STEM, vorbim despre o schimbare a normelor sociale”, a declarat Madeline Di Nonno, CEO al Institutului „Geena Davis”. Femeile reprezintă 48% din forța de muncă cu studii superioare din SUA, însă dețin mai puțin de un sfert (24%) din locurile de muncă în STEM – un domeniu considerat în mod tradițional ca fiind apanajul bărbaților.

    Săptămâna aceasta, un grup de cercetători din Africa a publicat un set de norme și ghiduri menit să asigure folosirea bazelor de date cu informații genetice într-o manieră cât mai etică și care să aducă beneficii populației și cercetătorilor de pe continentul african. În ultimii ani, oamenii de știință au început un demers masiv de secvențiere a ADN-ului populației africane – considerată cea mai diversă din punct de vedere genetic. Însă pe continentul african se găsesc foarte puține instituții, laboratoare și centre de prelucrare a informațiilor genetice, se arată într-un articol publicat în revista Nature.
    Documentul, elaborat de gruparea Human Heredity and Health in Africa (H3Africa), are ca scop evitarea situațiilor în care cercetătorii străini preiau bazele de date cu materiale genetice colectate și le prelucrează ulterior în laboratoare și centre de peste ocean, excluzând contribuția cercetătorilor locali. „De îndată ce bazele de date ajung pe mâna cercetătorilor din Emisfera de Nord, noi suntem excluși”, a declarat Michael Pepper, coordonator al Programului sud-african de cercetare a genomului uman, din cadrul Universității din Pretoria, Africa de Sud.
    Ghidul cere ca toate proiectele de cercetare genetică realizate pe continentul african să includă cercetători africani și să ajute la dezvoltarea competențelor științifice locale, astfel încât domeniul cercetării biomedicale să se dezvolte. Cercetătorii africani ar trebui să fie implicați „substanțial” în toate proiectele de colectare și prelucrare a materialelor genetice, consideră autorii documentului. De asemenea, organizarea tuturor studiilor și cercetărilor ar trebui să aducă beneficii (financiare și non-financiare) populației africane, de la implicarea comunităților până la dezvoltarea infrastructurii medicale și științifice.

    Familia cântărețului american Prince – care a murit în 2016 în urma unei supradoze de fentanil – a dat în judecată un spital din statul Illinois pentru malpraxis, titrează cotidianul Le Monde. La 15 aprilie 2016 (cu doar o săptămână înaintea morții sale), avionul privat care îl transporta pe Prince de la un concert susținut în Atlanta a trebuit să efectueze o aterizare de urgență în Moline, Illinois, pentru că muzicianul și-a pierdut cunoștința în timpul zborului. Paramedicii ajunși la fața locului i-au administrat acestuia medicație anti-supradozaj (naloxonă), reușind să-l salveze. Însă familia cântărețului acuză acum medicii de la Trinity Medical Center, unde Prince a fost transportat de urgență după intervenție, că nu au analizat conținutul pastilelor care au fost găsite asupra sa. Aceleași pastile au cauzat decesul cântărețului o săptămână mai târziu.
    Potrivit anchetei efectuate, Prince ar fi intrat în posesia unei cutii de medicamente contrafăcute, care conțineau fentanil – un opiaceu considerat de 50 de ori mai puternic decât heroina și de până la 100 de ori mai puternic decât morfina. Potrivit investigației, Prince nu a știut că a luat fentanil, pe etichetă fiind trecut Vicodin (denumire comercială pentru hidrocodonă, un opiaceu mai slab). Citația înaintată zilele trecute instanței se adresează și lanțului de farmacii Walgreens, acuzat de reclamanți că ar fi furnizat cântărețului narcotice fără rețetă și fără a respecta normele legale. Până la acest moment, pârâții nu au răspuns citației.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe