• Ţigările date în judecată de asigurările de
sănătate
A
ajuns şi la noi vestea că Serviciul Naţional de Asigurări de Sănătate din
Coreea de Sud cere în instanţă 52 milioane de dolari de la mai mulţi producători
de ţigări, printre care Philip Morris şi British American Tobacco, pentru
cheltuielile provocate de patologia direct cauzată de fumat. Suma a fost
calculată pe baza plăţilor efectuate de asiguratorul naţional pentru pacienţii
cu trei tipuri de cancer asociate fumatului. Cele două multinaţionale implicate
deţin o treime din piaţa de tutun din Coreea de Sud, în valoare de 9,3 miliarde
de dolari. Cea de-a treia companie chemată în instanţă este una locală, care deţine
peste 60% din piaţa coreeană a tutunului. Nu există precedent pentru un astfel
de proces în Coreea de Sud.
• Război
anglo-american pe piaţa farma
63
de miliarde de lire sterline este preţul pe care Pfizer l-a oferit pentru
preluarea AstraZeneca, concurenţa lor directă din Marea Britanie. Deocamdată,
oferta a fost refuzată, fiind considerată mult sub valoarea reală a
AstraZeneca. Dar ceea ce în urmă cu două săptămâni era doar un zvon neconfirmat
oficial, s-a transformat acum într-un motiv important de ceartă politică.
Laburiştii britanici, care conduc comisia parlamentară pentru ştiinţă şi
tehnologie, au decis să investigheze tranzacţia deşi, paradoxal, această
tranzacţie nici nu a avut loc. Atât de mari sunt temerile britanicilor că
activităţile de cercetare şi dezvoltare pe care AstraZeneca le derulează în
Marea Britanie vor fi dirijate de concurenţa americană. Liderul opoziţiei
laburiste, Ed Miliband, l-a acuzat direct pe David Cameron că ar fi o majoretă
a propunerii Pfizer. Iniţiativa laburiştilor a fost sprijinită precaut de
democrat-liberali, partenerii de guvernare ai premierului britanic David
Cameron. Ministrul pentru afaceri şi inovare, Vincent Cable, a declarat că
protejarea bazei ştiinţifice strategice a Marii Britanii este în interesul
publicului. Dar Sir Richard Sykes, fostul director al GSK şi fostul rector al Imperial College din Londra, a scris în
„Financial Times“ că este irelevant cine este proprietarul AstraZeneca cât timp
guvernul britanic încurajează companiile farma să-şi desfăşoare activităţile de
cercetare în Marea Britanie. Un editorial al „The Guardian“, cotidian apropiat
de laburişti, nu s-a sfiit să proclame că interesele Pfizer sunt exclusiv şi
„neruşinat financiare“.
Ministrul
Vincent Cable poate interveni, conform legislaţiei britanice, în orice tranzacţie
de acest fel dacă va considera că aceasta ameninţă securitatea naţională sau
stabilitatea financiară. Şefii Pfizer au promis că vor finaliza un site de
cercetare şi dezvoltare în Cambridge şi că cel puţin o cincime din angajaţii
Pfizer în domeniul cercetării vor fi angajaţi în Marea Britanie. Veniturile
Pfizer au fost în acest an sub prognozele specialiştilor de pe Wall Street,
acesta fiind unul dintre motivele încercării de preluare. Altele includ noile
medicamente pregătite de AstraZeneca sau regimul fiscal mult mai permisiv începând
cu 2015 în Marea Britanie faţă de SUA. Pfizer mai are la dispoziţie două săptămâni
pentru a-i aduce pe britanici la masa negocierilor. În cazul unui eşec,
americanii vor fi obligaţi fie să abandoneze, fie să încerce o preluare agresivă.
Astra Zeneca are 6.700 de angajaţi în Marea Britanie şi este a doua companie
farmaceutică britanică, după GSK.
•
Un eveniment extraordinar
Organizaţia
Mondială a Sănătăţii a decretat la 5 mai că răspândirea poliomelitei în 2014
constituie un „eveniment extraordinar“ şi o ameninţare la adresa sănătăţii
publice pentru care e nevoie de un răspuns coordonat internaţional. Decizia
vine după descoperirea în ultimele luni a unor cazuri transmise din Pakistan în
Afganistan, din Siria în Irak şi din Camerun în Guinea Ecuatorială. În 2012 şi
2013, răspândirea internaţională a poliomelitei aproape încetase. În prezent
mai există zece ţări unde apar cazuri de poliomelită, printre care Etiopia,
Israel, Nigeria şi Somalia.
• Vânare de vânt pe dolari mulţi
Reforma sănătăţii promovată şi aplicată de
Barack Obama are ca sursă de inspiraţie legislaţia specifică statului
Massachusetts, pusă în aplicare încă din 2006. Este ironic aşadar că, încercând
să-şi adapteze website-ul de asigurări de sănătate la modelul Obamacare,
autorităţile din Massachusetts şi-au distrus site-ul care funcţiona bine-mersi
de opt ani. S-a blocat. Aşa că autorităţile au decis să arunce la gunoi
contractul cu firma care a reuşit performanţa blocării şi pentru care a plătit
deja 17 milioane de dolari şi să construiască un sistem informatic complet nou
care va costa în jur de 100 de milioane de dolari. Desigur că nimeni nu se întreabă
câte asigurări medicale pentru americani săraci ar putea fi cumpărate cu toate
aceste milioane de dolari aruncate pe softurile nefuncţionale, la nivel federal
sau local, cerute de Obamacare.