Federația „Solidaritatea Sanitară” a publicat rezultatele unui studiu pe tema „Impactul pandemiei de COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate”, obținute în cadrul unei cercetări bazată pe un chestionar ce a evaluat percepția salariaților.

Potrivit studiului, circa 10% dintre respondenți au indicat că au fost deja infectați cu SARS-CoV-2, procentul fiind în cea mai mare măsură aplicabil medicilor şi, mai ales, asistentelor medicale.

„În măsura în care acesta este procentul real al lucrători din sănătate care au fost infectați, am ajunge la un total de circa 30.000 de lucrători care au fost deja infectați cu SARS-CoV-2, în loc de 6300 (numărul lucrătorilor cunoscuți a fi fost infectați)”, transmit reprezentanții Federației.

Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectați și au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale.

Rezultatele studiului arată că 18,2% dintre respondenții (113) care au declarat că au fost infectați au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19.

Totodată, circa 28% dintre persoanele care au răspuns la sondaj au indicat că nu au fost testați SARS-CoV-2 (în condițiile în care cred că ar fi fost cazul) și doar circa 36% dintre respondenți afirmă că au fost testați ori de câte ori a fost nevoie.

Aproximativ 22% dintre respondenți consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranța și protecția salariaților sunt insuficiente iar 44,6% cred că sunt parțial eficiente. Doar 31% apreciază că sunt suficiente.

„Disconfortul accentuat (circa 73%), creșterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) și îngreunarea comunicării cu pacienții (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecție. Din punctul de vedere al amenințărilor la adresa sănătății personale circa 55% dintre respondenți au indicat că echipamentul individual de protecție le generează deshidratare și 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului”, arată datele studiului.

Ierarhia impactului pandemiei de COVID-19 este, conform studiului, următoarea: creșterea riscului profesional (circa 66%), înrăutățirea condițiilor de muncă (circa 54%), creșterea solicitărilor cognitive (circa 52%), creșterea complexității activității profesionale (circa 47%).

Din perspectiva impactului pandemiei de COVID-19 se remarcă reducerea accesibilității serviciilor medicale (circa 43%).

„Deși Guvernul s-a angajat să limiteze la 3 ore activitatea continuă în același echipament individual de protecție, 68,2% dintre respondenți au indicat că nu beneficiază de acest drept asociat protecției muncii. De asemenea, 42% dintre respondenți nu au beneficiat de drepturile privitoare la supravegherii copiilor”, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.

Datele studiului mai arată că 36% dintre respondenți consideră că le-ar fi utilă consilierea psihologică în această perioadă. Iar 67% dintre respondenți consideră că rolul social al profesiei s-a modificat suficient de mult în această perioadă pentru a necesita și o modificare corespunzătoare a statusului social.

Principalele solicitări/așteptări pe care le au respondenții, în ordinea ierarhică generată de punctajul maxim, sunt: asigurarea materialelor de protecție (92,2%), asigurarea finanțării unităților sanitare (89.3%), raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual (87%), acordarea sporului pentru combaterea epidemiei (86,4%), creșterea sporurilor pentru condiții de muncă peste nivelul minim (circa 83%), testarea SARS-CoV-2, periodică și gratuită, a tuturor salariaților.

„Preocuparea salariaților față de protecție ocupă primul loc în ordinea preferințelor și a măsurilor indicate/solicitate. Nemulțumirea față de absența adecvării salariilor și sporurilor la contextul actual ocupă al doilea loc în ordinea celor indicate de salariați în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise”, susțin reprezentanții federației.

Mai multe informații despre studiu AICI!