Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Strategie globală pentru eradicarea hepatitei virale

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 4 august 2017

     Nouă milioane de europeni sunt diagnosticați cu hepatită cronică cu virus B sau C, conform unui raport recent al Centrului european pentru prevenția și controlul bolilor (ECDC). Cu ocazia Zilei mondiale a hepatitei, marcată la 28 iulie, Andrea Ammon, directoarea ECDC, subliniază importanța detecției și a instituirii unor programe eficiente de prevenție cu scopul eliminării complete a hepatitei virale până în 2030. În mai 2016, Organizația mondială a sănătății (OMS) a lansat strategia sectorială pentru sănătatea globală (GHSS), care prevede reducerea infecțiilor nou diagnosticate cu 90% și a mortalității cu 65%.

 

Bolnavi și nediagnosticați

 

     Se estimează că 4,7 milioane de europeni trăiesc cu o infecție cronică cu virus hepatitic B, iar aproximativ 4 milioane cu virus hepatitic C. Și mai îngrijorător este că mulți nu sunt conștienți de prezența infecției, aceasta fiind mult timp asimptomatică. Un sondaj realizat de ECDC subliniază faptul că în multe țări programele naționale pentru detecția și prevenția acestor infecții nu funcționează, iar, conform estimărilor, proporția cazurilor de hepatită B nediagnosticate s-ar situa între 45 și 85% ;i între 20 și 89% pentru hepatita C. Mai mult, s-a înregistrat o creștere cu 26% a numărului de cazuri de hepatită diagnosticate în Europa între 2006 și 2015. Creșterea ar trebui să indice o intensificare a testării pentru aceste infecții, dar acest lucru nu este valabil pentru toate țările europene.
     Raportul OMS Global hepatitis report, din aprilie 2017, atrage atenția asupra faptului că încă mai există țări în care incidența infecțiilor HBV și HCV este în creștere. De exemplu, în ceea ce privește hepatita virală C, țările care au în desfășurare programe active de monitorizare au prezentat scăderea incidenței, iar în țări ca Egipt, unde s-au desfășurat studii clinice terapeutice, s-a observat, de asemenea, o scădere a incidenței. Raportul OMS evidențiază și un alt lucru important: transmiterea parenterală, prin practici medicale necorespunzătoare, reutilizarea seringilor sau a altor materiale sanitare rămâne pe primul loc în regiunea est-europeană sau mediteraneană.

 

Complicațiile cronice și mortalitatea

 

     La nivel mondial, mortalitatea prin hepatite virale este comparabilă cu cea dată de tuberculoză. În 2015, hepatita virală B sau C a făcut 1,34 milioane de victime, mai mult decât infecția cu HIV (1,06 milioane de decese). Se pare că multe decese sunt urmarea complicațiilor: ciroza hepatică (720.000 de decese) sau carcinomul hepatocelular (470.000 de decese). Problema acestor infecții este cronicizarea, 10% din cei infectați cu virusul hepatitic B vor dezvolta o formă cronică, iar dintre cei cu hepatită virală cu virus C – 75%. Unul din cinci pacienți cu infecție cronică poate dezvolta în timp ciroză hepatică sau carcinom hepatocelular.
     OMS a dezvoltat un model matematic care preconizează eliminarea hepatitelor virale în anul 2030 dacă sunt îndeplinite mai multe ținte. Pe primul loc se situează prevenția: imunizare, optimizarea serviciilor medicale și eliminarea căilor de transmitere (siguranța transfuziilor sanguine sau a utilizării injecțiilor). În al doilea rând, trebuie să existe o activitate continuă a sistemelor medicale pentru îngrijirea persoanelor infectate – îngrijiri medicale pe toată perioada evoluției bolii, în conformitate cu stadiul în care se află pacientul.

 

Monitorizare, depistare, tratare

 

     România are o istorie încărcată în ceea ce privește hepatita cu virus B, infecție care a afectat în special copiii instituționalizați. Între anii 1990 și 2002, a fost raportată o incidență anuală de 10–50 cazuri la 100.000 de locuitori, o epidemie în adevăratul sens al cuvântului. Calea de transmitere cea mai frecvent incriminată a fost cea parenterală, iar o problemă majoră de sănătate publică a fost explozia acestor cazuri în orfelinate (prevalență de 55% în studiul efectuat în anul 1990). În 1995, a fost introdusă în Programul național de vaccinare imunizarea anti-HBV. În urma măsurilor de prevenție, s-a observat o scădere a cazurilor de hepatită cu virus B de la 43 de cazuri la 100.000 de locuitori în 1989 la 8,5 în 2004, cu o scădere și mai importantă la copiii sub 15 ani (de la 81 la 11 cazuri la 100.000 de locuitori), conform unui studiu publicat în 2008, realizat de Daniela Pițigoi, Alexandru Rafila, Adrian Streinu-Cercel și colab., România a înregistrat o tendință descrescătoare a incidenței hepatitei virale B și variații minore ale hepatitei virale C în perioada 2006–2015, conform unui raportului CNSCBT din 2016.
     Dacă vorbim despre prevenție, în țara noastră, situația este destul de incertă. În contextul epidemiei de rujeolă, și vaccinarea anti-HBV s-a desfășurat cu dificultate, stocurile fiind zero mult timp. În privința programelor naționale de prevenție și testare pentru acest boli, un studiu ECDC a arătat că mai puțin de jumătate din țările membre UE sau SEE au implementate astfel de programe și mult mai puține dețin informații cu privire la cei care sunt bolnavi, dar nediagnosticați. De asemenea, există probleme în ceea ce privește monitorizarea acestor infecții. Cel mai frecvent indicator utilizat pentru monitorizarea infecției cu virusul hepatic C în țările membre UE/SEE este numărul de bolnavi tratați (în 12 țări membre), în timp ce numărul de bolnavi tratați pentru hepatită B este monitorizat doar în șapte țări. Doar jumătate din țările care raportează aceste cazuri au fost de acord cu necesitatea unui ghid european pentru testare, util pentru a determina în primul rând cine trebuie testat, identificarea persoanelor aflate la risc, monitorizarea și evaluarea rezultatelor testelor efectuate la nivel populațional.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.