Cardul de sănătate, din mai

  Cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de validare a serviciilor medicale acordate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate începând cu 1 mai 2015, anunţă biroul de presă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Decizia a fost luată miercuri, 28 ianuarie, în şedinţa de Guvern, prin aprobarea Normelor metodologice de aplicare a cardului naţional de sănătate.(D. D. M.)

Întâlnirea boardului executiv OMS

   A 136-a întâlnire a boardului executiv al OMS are loc între 25 ianuarie şi 3 februarie, la Geneva. Boardul executiv OMS este alcătuit din 34 de membri cu expertiză în domeniul sănătăţii, aleşi pentru mandate de trei ani. Principalul său rol este să asigure implementarea deciziilor şi a politicilor stabilite de Adunarea mondială a sănătăţii şi să pregătească agenda pentru următoarea reuniune a Adunării mondiale a sănătăţii. La Geneva s-au discutat mai multe teme de maximă prioritate pentru sănătatea publică în context internaţional:  reforma OMS, implementarea International Health Regulations, relaţia dintre sănătate şi mediu, bolile transmisibile şi netransmisibile, crearea unor sisteme naţionale de sănătate mai puternice, impactul violenţei asupra sănătăţii. O sesiune specială a fost dedicată răspunsului global la epidemia de Ebola din Africa de Vest şi la lecţiile care pot fi trase din această experienţă. (A. N.)

Vaccin meningococic în SUA

   FDA a aprobat prin procedură accelerată un nou vaccin pentru prevenirea bolii meningococice invazive cauzate de Neisseria meningitidis serogrup B, la persoanele cu vârste cuprinse între 10 şi 25 de ani, la trei luni de la aprobarea primului vaccin de acest tip. Conform CDC, în 2012, în SUA au fost raportate 500 de cazuri de boală meningococică, din care 160 cu serogrupul B. Eficacitatea noului vaccin a fost evaluată în trei studii, în Canada, Australia, Chile şi Marea Britanie, pe 2.600 de adolescenţi şi tineri, iar siguranţa sa – pe 5.000 de persoane, în studii din SUA şi alte ţări. Efectele secundare cele mai frecvente au fost durere la locul injectării, cefalee, diaree, mialgii, artralgii, oboseală, frisoane. (Dr. M. D.)

Alegeri la OMS Europa

   Zsuzsanna Jakab rămâne, pentru un al doilea mandat de cinci ani, directorul regional pentru Europa al OMS. Vestea vine de la cea de-a 136-a întâlnire a boardului executiv al OMS, recent desfăşurată la Geneva. Pentru următorul mandat, Jakab şi-a propus să conecteze sănătatea de dezvoltarea durabilă pentru a asigura o mai mare echitate a serviciilor de sănătate în Regiunea Europeană. Originară din Ungaria, Jakab a deţinut mai multe funcţii importante în domeniul sănătăţii publice, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. A fost director fondator al Centrului european pentru prevenirea şi controlul bolilor (ECDC), coordonând activitatea instituţiei între 2005 şi 2010. Între 2002 şi 2005, a fost secretar de stat în cadrul Ministerului de Sănătate din Ungaria,  poziţie din care a ajutat ţara să se pregătească, din perspectiva sănătăţii publice, pentru integrarea în Uniunea Europeană. Jakab şi-a obţinut doctoratul în ştiinţele sănătăţii de la Universitatea din Debreţin, Ungaria. (A. N.)

Aplicaţii mobile pentru monitorizarea diabetului

Un set de aplicaţii medicale mobile care le va permite diabeticilor să transmită automat şi sigur informaţiile furnizate de un aparat de monitorizare continuă a glucozei (CGM) a primit autorizaţie de marketing din partea Administraţiei federale a medicamentelor din Statele Unite (FDA). Este vorba de Dexcom Share, un sistem compatibil cu dispozitivele Apple. Cuplul de aplicaţii le va fi util mai ales celor care au în grijă pacienţi cu diabet şi vor să le poată monitoriza de la distanţă nivelul glucozei din sânge (părinţii copiilor diabetici, de pildă). Dexcom Share afişează informaţii de la sistemul de monitorizare a glucozei G4 Platinum, folosind două aplicaţii: una instalată pe dispozitivul mobil al pacientului şi cealaltă pe dispozitivul mobil al altcuiva (cel mai probabil, părintele sau îngrijitorul). Cu ajutorul acestui sistem de aplicaţii, pacientul poate alege persoanele (followers) cu care doreşte să-şi împărtăşească, în timp real, informaţiile privind nivelul glicemiei. Deşi informaţiile furnizate de CGM ajută la monitorizarea stării diabeticului, acestea nu sunt suficiente pentru dozarea corectă a medicaţiei. Ele trebuie calibrate folosind un glucometru, iar deciziile terapeutice, precum dozarea insulinei, se iau cu ajutorul datelor oferite de glucometru. (A. N.)

Recomandări în managementul obezităţii

  Endocrine Society – cu 18.000 de membri din peste 120 de ţări –, a publicat online un ghid de practică clinică privind managementul farmacologic al obezităţii, ce va apărea în ediţia tipărită din februarie a publicaţiei Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism. Ghidul recomandă dieta, exerciţiul fizic şi modificările comportamentale drept componente ale gestionării obezităţii. Instrumente precum medicaţia de scădere a greutăţii şi chirurgia bariatrică pot fi combinate cu modificările de comportament menite să reducă ingestia de alimente şi să crească activitatea fizică. Pacienţii care nu reuşesc să slăbească şi să-şi menţină greutatea optimă pot fi candidaţi la prescrierea medicaţiei, dacă întrunesc criteriile de indicaţie a acesteia. În ultimii doi ani, FDA a aprobat patru noi medicamente antiobezitate – lorcaserină, fentermină/topiramat, naltrexonă/bupropionă şi liraglutidă, ce pot fi utilizate în combinaţie cu dieta şi exerciţiul fizic. Dacă pacienţii răspund bine la medicaţia de scădere a greutăţii – are loc scăderea cu 5% sau mai mult din greutatea corporală după trei luni –, aceasta trebuie continuată. În cazurile în care medicaţia este ineficientă sau pacientul prezintă efecte secundare, ea trebuie stopată şi se va lua în considerare o alternativă medicamentoasă ori de abordare. Dacă antidiabeticele sunt asociate cu creşterea în greutate, persoanelor obeze sau supraponderale cu DZ trebuie să li se administreze ca tratament de prima şi a doua linie medicamente care să promoveze scăderea ponderală sau lipsite de efecte asupra greutăţii. Ca tratament de prima linie pentru hipertensiune arterială la persoanele cu diabet zaharat tip 2 trebuie utilizaţi inhibitorii de conversie ai angiotensinei, blocanţii receptorilor de angiotensină şi blocanţii canalelor de calciu, deoarece contribuie mai puţin la câştigul ponderal decât blocanţii beta-adrenergici. La pacienţii cu HTA necontrolată sau cu istoric de afecţiune cardiacă, nu trebuie utilizate fentermina şi dietilpropiona. Pacienţii care necesită medicaţie cu posibil impact asupra greutăţii – precum antidepresive, antipsihotice şi antiepileptice – trebuie informaţi complet cu privire la efectele anticipate asupra greutăţii ale fiecărei opţiuni, mai recomandă ghidul. (Dr. M. D.)

Tratament pentru cancerul ovarian cu mutaţie BRCA

  Comisia Europeană a aprobat, în decembrie 2014, punerea pe piaţă a unei noi molecule – Olaparib –, ca tratament de întreţinere pentru pacientele adulte cu recidivă de carcinom ovarian seros epitelial de grad înalt cu mutaţia BRCA (germinală şi/sau somatică), neoplazie de trompă uterină sau neoplazie peritoneală primară, cu răspuns, complet sau parţial, la chimioterapia pe bază de platină. Decizia Comisiei Europene se aplică în totalitate celor 28 de ţări membre, Norvegiei, Islandei şi Liechtensteinului. (D. D. M.)