OMS şi prevenţia infecţiei HIV

Cu prilejul Zilei mondiale de luptă împotriva SIDA, marcată la 1 decembrie, OMS a dat publicităţii un supliment la ghidul din 2013 privind utilizarea antiretroviralelor, cu noi recomandări menite să reducă decalajele importante dintre serviciile de prevenţie şi cele de tratament. Ghidul include sfaturi privind profilaxia postexpunere, adică administrarea medicamentelor antiretrovirale persoanelor expuse la HIV, precum personalul sanitar, lucrătorii sexuali şi supravieţuitorii violului. De asemenea, cuprinde recomandări pentru prevenirea şi managementul infecţiilor oportuniste obişnuite şi ale bolilor precum infecţiile bacteriene severe şi malaria. Principiile ce stau la baza noilor recomandări sunt disponibilitatea, acceptabilitatea şi accesibilitatea privind furnizarea şi preţul medicamentelor. Implementarea acestui ghid constituie un pas înainte spre realizarea obiectivului ONU de a stopa SIDA – zero infecţii noi cu HIV şi zero decese – până în 2030. Conform statisticilor, în 2013 s-au înregistrat 2.000.000 de cazuri noi de infecţie cu HIV. În ţările cu venituri mici şi mijlocii, doar o treime din adulţii şi un sfert din copiii cu HIV au acces la tratament. Din 2013, OMS recomandă utilizarea antiretroviralelor pentru prevenţia HIV, în special la gravide, copii mici şi populaţiile-cheie cu risc de infectare. (Dr. M. D.)

Risc maxim de înec

Înecul este una din cele mai frecvente zece cauze de deces la copii şi la tineri. Peste 40 de persoane îşi pierd viaţa prin înec în fiecare oră, echivalentul a 372.000 de decese pe an, se arată în primul raport global emis de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pe această temă. Iar specialiştii consideră că cifrele sunt subestimate. Cele mai multe decese prin înec se înregistrează la copiii cu vârste sub 5 ani, peste jumătate din decesele prin înec survin la persoanele sub 25 de ani, iar sexul masculin este de două ori mai afectat decât cel feminin. Raportul mai arată că peste 90% din înecuri au loc în ţări cu venituri mici şi medii. Printre măsurile recomandate pentru a preveni aceste tragedii se numără montarea de bariere pentru a preveni accesul la apă, furnizarea de locuri sigure pentru îngrijirea şi supravegherea copiilor, cum ar fi centrele de zi, învăţarea copiilor să înoate, cel puţin gesturile de bază, şi antrenarea îngrijitorilor în tehnici de salvare şi de resuscitare. La nivel naţional, intervenţiile includ adoptarea unor reglementări mai bune privind măsurile de siguranţă la nivelul ambarcaţiunilor, un management mai bun al riscului de inundaţii şi politici comprehensive privind siguranţa copiilor în vecinătatea apei. “Aproape tot ce înseamnă apă prezintă risc de înec, mai ales în interiorul şi în jurul caselor. Înecul survine în căzi, în găleţi, în bălţi, râuri, şanţuri şi piscine, în timpul activităţilor de zi cu zi. Este inacceptabil să pierdem sute de mii de vieţi în felul acesta, ţinând cont de ceea ce ştim pe tema prevenţiei”, a spus dr. Etienne Krug, directorul departamentului pentru prevenirea bolilor netransmisibile, dizabilităţii, violenţei şi rănirii din cadrul OMS. (M. G. M.)

De ce ne pleacă medicii?

Deficienţele din sistemul sanitar autohton, binecunoscute de ani buni, au dus la migraţia din ce în ce mai accentuată a personalului sanitar în alte ţări din Europa şi nu numai. Care sunt soluţiile? Criza forţei de muncă din sănătate a fost tema dezbaterii organizate la Palatul Parlamentului de Centrul pentru politici şi servicii de sănătate, împreună cu revista „Politici de sănătate“, sub auspiciile Comisiei pentru sănătate publică şi Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat şi cu sprijinul Biroului pentru România al Organizaţiei mondiale a sănătăţii. Au participat reprezen­tanţi ai MS, birourilor OMS pentru România şi Republica Modova, ai Parlamentului European, Institutului Naţional de Sănătate Publică, învăţământului superior medical, instituţiilor sanitare, ONG-urilor, asociaţiilor sindicale din sectorul sanitar, asociaţiilor de pacienţi, medici rezidenţi, jurnalişti etc. A fost subliniat faptul că ţările membre OMS care au adoptat Codul global de practică OMS privind recrutarea internaţională a personalului medical au responsabilitatea să respecte şi să protejeze drepturile celor recrutaţi din exterior, să extindă acordurile bilaterale şi memorandumurile de înţelegere, să acorde ţărilor sursă compensaţii financiare şi asistenţă tehnică pentru a-şi întări sistemele de sănătate. Participanţii au aflat şi despre proiectul „Personal medical pentru toţi, toţi pentru personalul medical“, finanţat de UE, implementat în parteneriat de organizaţii ale societăţii civile din opt ţări, printre care şi România, pentru consolidarea colaborării şi schimbului de bune practici, dezvoltarea de instrumente adecvate pentru susţinerea politicilor statelor membre privind forţa de muncă în sănătate. (Dr. M. D.)

Zece

Personalităţi din lumea medicală, culturală şi artistică au fost premiate pentru excelenţă de Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu“. Laureaţii acestei ediţii – a zecea – au fost desemnaţi de un comitet de selecţie din care au făcut parte soprana Mariana Nicolesco, istoricul Radu Varia, guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi Mircea Ionescu-Quintus. Printre premiaţi se află şi profesorul Leonida Gherasim, care s-a declarat, alături de profesorul Marin Voiculescu, un continuator al tradiţiei profesioniştilor pentru care medicina este nu doar vocaţie, ci şi datorie. La ceremonie a participat şi reprezentantul Ministerului Sănătăţii, prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat. (M. G. M.)