Calitatea de asigurat, verificată online

Verificarea calităţii de asigurat se face online, direct la furnizorii de servicii medicale, potrivit Ordinului preşedintelui CNAS nr. 581/08.09.2014. Verificarea se face prin interogarea aplicaţiei pe site-ul CNAS. Dacă în urma interogării, persoana apare ca neasigurată, aceasta se va prezenta la casa de asigurări de sănătate cu documentele care atestă calitatea de asigurat (prevăzute în acelaşi ordin) pentru a solicita eliberarea unei adeverinţe. Pentru punerea în aplicare a prevederilor ordinului amintit, CNAS a transmis o circulară către casele teritoriale de sănătate. Această măsură este tranzitorie şi va fi înlocuită anul viitor de cardul naţional de sănătate, care va face dovada calităţii de asigurat, comunică biroul de presă al Casei. (D. D. M.)

Mai puţine calorii în sucuri

Coca-Cola, PepsiCo şi Dr Pepper Snapple Group au decis să reducă numărul de calorii din băuturile răcoritoare comercializate în SUA cu 20% până în 2025, anunţă New York Times. Companiile şi-au luat acest angajament la cea mai recentă întâlnire anuală Clinton Global Initiative, ca o recunoaştere a rolului pe care îl joacă produsele lor în epidemia de obezitate şi, implicit, de diabet şi boli cardiovasculare. Companiile spun că vor promova băuturile cu un conţinut redus de calorii, achiziţionarea lor în doze mai mici şi, în plus, că îşi vor folosi abilităţile de marketing pentru a educa publicul. Sunt vizate vendomatele, frigiderele din magazine, promoţiile în supermarketuri şi dispozitivele care dozează aceste băuturi în restaurante tip fast-food şi în cinematografe. Bill Clinton consideră că asistăm la un pas de importanţă „uriaşă“, însă medicii nutriţionişti citaţi de aceeaşi publicaţie sunt mai rezervaţi. Ei spun că marile companii promit un lucru care se va întâmpla, de fapt, de la sine, pe fondul discuţiilor despre pericolele pentru sănătate. Potrivit Beverage Digest (publicaţie privată care se susţine dar din abonamente), numărul de calorii consumate din băuturi răcoritoare cu zahăr a scăzut în SUA cu 12% din 2000 până în 2013, pe fondul unei evoluţii descendente a vânzărilor în acest sector, dar şi a creşterii consumului de apă şi de băuturi cu conţinut redus de calorii. (M. G. M.)

Loviturile la cap, mai periculoase decât se credea

Un al doilea fotbalist a fost diagnosticat cu encefalopatie cronică traumatică (ECT), boală asociată până de curând mai degrabă boxerilor. Hilderaldo Luiz Bellini, care a câştigat Cupa Mondială alături de echipa Braziliei în 1958, a fost diagnosticat post-mortem cu ECT în fază avansată. Sportivul a murit în martie, anul acesta, la vârsta de 83 de ani, din cauze atribuite la vremea respectivă bolii Alzheimer. ECT este o boală degenerativă ce afectează creierul atleţilor cu istoric de traumatism cerebral repetitiv, inclusiv de leziuni de tip contuziv simptomatice sau asimptomatice. Boala se manifestă similar maladiei Alzheimer – iar la Bellini, pierderile de memorie începuseră în urmă cu 20 de ani. Partea interesantă este că fotbalistul nu avea un istoric de traumatisme cerebrale, în afară de simpla lovire a mingii cu capul. Necropsia realizată în cazul său a oferit dovezi de encefalopatie cronică, dar nu şi de boală Alzheimer, informaţia fiind furnizată de dr. Ann McKee, neuropatolog la Universitatea din Boston, în cadrul Congresului internaţional de neuropatologie din Brazilia. În februarie, medicul a descoperit leziuni de encefalopatie cronică traumatică stadiul 2 la un jucător semiprofesionist de fotbal în vârstă de 29 de ani, din New Mexico, cu scleroză laterală amiotrofică. Există şi un al treilea caz confirmat, spune dr. McKee, dar nu a primit acordul familiei pentru a-i dezvălui numele. Encefalopatia cronică traumatică nu beneficiază de tratament curativ. (M. G. M.)

22:9

De Ziua mondială a leucemiei mieloide cronice, Asociaţia română de cancere rare din România reaminteşte lumii medicale şi publicului larg să fie alături de pacienţii cu LMC. Boala reprezintă un succes al terapiilor moleculare ţintite, care au convertit neoplazia în boală cronică, dar, din păcate, răspunsul complet la tratament nu este obţinut de toţi bolnavii, a explicat conf. dr. Horia Bumbea, medic primar hematolog, la întâlnirea organizată cu această ocazie. În cadrul discuţiei, cei prezenţi, împreună cu Dorica Dan, preşedintele asociaţiei, au abordat aspecte precum nevoia de a elimina listele de aşteptare în programele de sănătate, importanţa prescrierii de tratamente pe bază de dovezi fiabile şi algoritmul care ar trebui urmat în cazul în care un pacient nu mai răspunde la tratamentul curent. Leucemia mieloidă cronică este o formă rară de cancer care afectează celulele sângelui şi survine în urma modificărilor genetice la nivelul cromozomilor 9 şi 22. (M. G. M.)

Managementul bolii celiace

Într-o conferinţă de presă organizată miercuri, 24 septembrie a.c., la Bucureşti, dr. Alina Stănescu Popp, gastroenterolog pediatru la Centrul de management pentru boala celiacă din cadrul IOMC „Alfred Rusescu“, a declarat că protocoalele actuale privind diagnosticarea bolii celiace permit omiterea biopsiei intestinale pentru finalizarea diagnosticului în cazul copiilor cu forme clasice de boală. La populaţia adultă însă, „pentru confirmarea diagnosticului, tot biopsia intestinală a rămas standardul de aur“. Totodată, medicul citat amintea că în prezent, în Europa, pentru orientarea diagnosticului într-o manieră rapidă, se utilizează testul de sânge capilar. În ce priveşte tratarea bolii, medicul Alina Sorescu spune că,  în prezent, sunt foarte multe linii de cercetare, dar niciuna nu şi-a propus să înlocuiască dieta fără gluten („singura terapie acceptabilă în lume“), ci să găsească o terapie de urgenţă, pentru cazurile când pacientul consumă involuntar gluten. (D. D. M.)