Chirurgie de traumă pe pacient mort clinic

Un studiu controversat a demarat la centrul medical al Universităţii din Pittsburgh (SUA). Pacienţii aduşi cu răni penetrante catastrofice (înjunghiere sau împuşcare) vor fi trataţi sub hipotermie terapeutică indusă prin înlocuirea completă a sângelui cu soluţii saline reci. În acest fel, medicii speră să câştige timp preţios pentru a interveni asupra leziunii; la temperatură normală, chirurgii au mai puţin de cinci minute să restabilească fluxul sanguin înainte de instalarea leziunilor cerebrale, astfel că traumatismele extrem de grave se soldează cu deces în nouă cazuri din zece. Premiera este dublă şi vizează atât scopul în care este folosită hipotermia, cât şi amploarea ei – înlocuirea completă a sângelui. Numită „prezervare şi resuscitare de urgenţă“ (EPR), tehnica este rezervată pacienţilor cu răni penetrante catastrofice care au intrat în stop cardiac prin hemoragia masivă. A fost testată pe sute de câini şi de porci în ultimul deceniu, cu o rată de supravieţuire de 90%, majoritatea fără afectare cognitivă decelabilă, relatează NY Times. Studiul prevede în primă fază tratarea a zece pacienţi, pentru fiecare urmând a fi stabilit şi un subiect de control (pacient cu leziuni similare, la care nu va fi indusă hipotermia), apoi medicii vor reevalua datele studiului. Aspectele de etică medicală iau în considerare riscul de 90% de deces în absenţa hipotermiei. (M. G. M.)

Angajări blocate de birocraţie

Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România (CFSMR) anunţă că protestează împotriva întârzierii semnării ordinelor de confirmare în specialitate pentru medicii rezidenţi care au finalizat stagiul de pregătire şi au promovat examenul de specialitate în sesiunea organizată în 25 martie 2014 de Ministerul Sănătăţii. Potrivit CFSMR, această întârziere îngrădeşte dreptul la muncă al tinerilor doctori, în condiţiile în care medicii nu au drept de liberă practică decât după ce primesc atestarea ca specialist de la Colegiul Medicilor, condiţionată de primirea ordinului de confirmare a ministrului. Ministerul a întârziat peste două luni semnarea acestor ordine de confirmare, ceea ce blochează potenţiala angajare a 700 de medici. În condiţiile în care la 10 iunie a fost termenul limită pentru încheierea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări, întârzierea birocratică ar putea însemna pentru cei mai mulţi dintre cei 700 de rezidenţi încă un an de aşteptare pentru a putea fi încadraţi pe post. (A. N.)

Sânge de la voluntari

De ziua internaţională a donatorului de sânge (14 iunie), Organizaţia Mondială a Sănătăţii face un apel pentru a creşte accesul mamelor la transfuzii sigure. În fiecare zi, aproape 800 de femei mor din cauza complicaţiilor asociate sarcinii şi naşterii, prin hemoragii masive. Cea mai sigură sursă de sânge o reprezintă voluntarii care donează în mod regulat şi al căror sânge este monitorizat pentru a elimina riscul de infecţii. În prezent, 73 de ţări recoltează peste 90% din sânge de la voluntari neplătiţi. Aproape jumătate din recoltările de sânge au loc în ţările cu venituri crescute, care găzduiesc doar 15% din populaţia lumii. În aceste ţări, transfuziile sanguine sunt folosite mai ales pentru chirurgia cardiacă, chirurgia de transplant, traumă şi tratamentul cancerului.  Conform celui mai recent studiu realizat de OMS pe tema siguranţei şi disponibilităţii sângelui, 40 de ţări africane înregistrează anual sub zece donări de sânge la 1.000 de persoane, faţă de 35 de donări – în ţările bogate. (M. G. M.)

Moaşele şi sănătatea

În cadrul celui de-al 30-lea congres trienal al Confederaţiei Internaţionale a Moaşelor (ICM), la Praga a fost lansat raportul privind situaţia moaşelor din 73 de state, din Africa, Asia şi America Latină; ele suportă 96% din povara globală a deceselor materne, 91% din cea a copiilor născuţi morţi şi 93% din decesele la nou-născuţi, dar au doar 42% din moaşele, asistentele şi medicii de pe mapamond. Raportul subliniază progresele realizate în ultimii trei ani, soluţiile şi dificultăţile din patru domenii-cheie: disponibilitatea, accesibilitatea, acceptabilitatea şi calitatea serviciilor furnizate de moaşe. Printre realizări se numără: creşterea recrutării şi angajării, implementarea noilor coduri de practică, a măsurilor de a reţine moaşele în locuri izolate etc. Documentul face apel la ţări de a investi în educaţia moaşelor pentru eliminarea discrepanţelor şi include recomandări pentru îmbunătăţirea accesului tuturor femeilor şi copiilor la servicii de sănătate. (Dr. M. D.)

Pansamente inteligente

Cercetătorii de la Universitatea Australia de Sud (Adelaide) au creat o nouă generaţie de pansamente impregnate cu senzori. Acestea detectează modificările produse la nivelul rănilor şi anunţă personalul medical prin faptul că îşi schimbă culoarea. Trei concepte diferite au devenit prototipuri, urmând a fi testate în practica clinică. çn primul, este vorba de un film subţire de senzori polimerici, care se colorează diferit atunci când este traversat de razele de lumină. Al doilea concept foloseşte senzori electronici încorporaţi în pansament, care monitorizează  modificările de umiditate şi scăderile presionale (pierderea eficienţei bandajului compresiv). Senzorul conţine o baterie care se conectează prin bluetooth la un smartphone. Acest lucru ar fi de ajutor medicilor şi asistentelor care au în supraveghere un număr mare de pacienţi, prin faptul că le va permite să îşi programeze intervenţiile, respectiv să acţioneze de urgenţă acolo unde este nevoie. Al treilea prototip implică un biosenzor care poate să detecteze parametri mai complecşi, cum ar fi prezenţa unor bacterii, proteine sau enzime care indică starea leziunii. Proiectele privind pansamentele inteligente fac parte dintr-un program iniţiat în 2010, odată cu crearea Centrului australian de cercetare cooperativă pentru inovaţie în managementul rănilor. (Dr. M. G. M.)

Acces mai bun la apă potabilă

Peste două miliarde de oameni au dobândit acces la surse mai bune de apă potabilă din 1990 până azi şi aproape patru miliarde de oameni, adică mai mult de jumătate din populaţia planetei, au acces la apă potabilă de la robinet în propria locuinţă, se arată într-un nou raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi UNICEF. Potrivit aceluiaşi document, un miliard de oameni încă mai folosesc natura pe post de toaletă. Raportul subliniază şi diferenţele dintre oraşe şi sate. Astfel, peste jumătate din oameni trăiesc în mediul urban şi au în continuare acces mai bun la apă potabilă şi la instalaţii sanitare decât cei din mediul rural. În ceea ce priveşte România, raportul arată că 88% din populaţia de la oraşe şi 52–54% din cea de la sate a folosit instalaţii sanitare în intervalul 1990–2000 (pe 2012 nu sunt oferite date pentru România). Potrivit aceluiaşi raport, 53% din români locuiesc la oraş. (M. G. M.)