Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Ştiri medicale care ar fi fost science-fiction în urmă cu două decenii

Viața Medicală
M. V. A. luni, 1 iulie 2013
   Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii acuză autorităţile britanice că nu reuşesc să stopeze publicitatea la produsele nesănătoase adresate copiilor şi adolescenţilor. În ciuda regulilor severe din timpul programelor speciale pentru copii, emisiuni cu mare audienţă precum X-Factor sau Britain’s Got Talent nu sunt subiectul unor astfel de reglementări, deşi ele sunt cele mai vizionate showuri TV în rândul grupei de vârstă 5–14 ani. În Marea Britanie a crescut timpul de reclamă acordat alimentelor din categoria junk food pe tronsonul orar 18–22,30. Raportul OMS solicită reguli mai stricte, în întreaga Uniune Europeană, pentru publicitatea TV a produselor bogate în zahăr şi grăsimi dedicate copiilor. Directorul regional al OMS, Suzanna Jakab, nu s-a sfiit să facă declaraţii foarte dure: „Milioane de copii din regiune sunt subiectul unor practici de marketing inacceptabile. Chiar şi atunci când sunt în locuri unde ar trebui să fie protejaţi, la şcoală de exemplu, copiii sunt înconjuraţi de reclame care-i ispitesc să consume alimente bogate în grăsimi, zahăr şi sare“. Raportul OMS susţine că doar şase ţări europene au reuşit să implementeze integral codul european de protecţie a copiilor în acest domeniu: Spania, Suedia, Danemarca, Norvegia, Franţa şi Slovenia. Reprezentanţii celor mai mari companii din industria junk food şi-au făcut public angajamentul „serios“ pentru o strategie de marketing responsabilă.
   O astfel de decizie ar fi părut science-fiction în urmă cu doar câţiva ani, dar, luna aceasta, Curtea Supremă de Justiţie din Statele Unite a decis în unanimitate că genele umane nu pot fi patentate. Cazul, implicând Asociaţia pentru Patologie Moleculară împotriva companiei Myriad Genetics, este foarte importantă, atât pentru cercetătorii din genetică, cât şi pentru firmele care produc astfel de teste. Myriad Genetics a patentat în urmă cu ceva timp genele corelate cu un risc crescut de cancer de sân şi cancer ovarian. Necunoscute marelui public până la episodul Angelina Jolie, genele BRCA1 şi BRCA2 au fost localizate şi secvenţiate de Myriad. Dar, conform Curţii Supreme, „un segment natural de ADN este un produs natural şi neeligibil pentru patentare doar pentru că a fost izolat“. Imediat după anunţarea deciziei, mai multe companii şi laboratoare universitare au precizat că vor începe să ofere testări genetice pentru cancerul de sân. Decizia Curţii Supreme americane stabileşte o distincţie clară între ADN care apare în natură şi cel sintetizat în laborator. Unul dintre judecători a precizat că „Myriad nu a creat ceva, deşi a descoperit o genă importantă şi utilă. Dar separarea unei gene nu este un act de invenţie“. Descoperirea genelor BRCA a permis companiei Myriad să detecteze mutaţiile specifice cancerului de sân transmis ereditar şi să dezvolte testele specifice pentru identificarea acestuia. Prin acţiuni legale, compania a încercat să împiedice alte laboratoare să dezvolte teste similare prin care mutaţia să poată fi detectată.
   E un semnal semnificativ atunci când un institut de cercetare independent din Seattle, Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), constată că progresele Chinei în domeniul sănătăţii au adus-o în apropierea grupului ţărilor dezvoltate. În ultimii 20 de ani, speranţa de viaţă a chinezilor a crescut de la 69,3 la 75,7 ani, cel mai important factor care a dus la această evoluţie fiind, conform unui studiu IHME, reducerea mortalităţii infantile. În această perioadă, rata mortalităţii infantile s-a redus în China cu 6% în fiecare an. Studiul menţionat, publicat în Lancet, concluzionează că principalele cauze de îmbolnăvire astăzi în China sunt accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic şi BPOC, în timp ce în 1990 cele mai frecvente cauze de îmbolnăvire erau BPOC, infecţiile respiratorii şi anomaliile congenitale.
   Doi specialişti americani în securitatea tehnologiei au încercat să afle cât de uşor este să virusezi sau să preiei controlul asupra aparaturii medicale utilizate în spitale. Răspunsul: mult prea uşor. Într-un timp scurt, au reuşit să preia parolele a peste 300 de echipamente medicale din clinici de chirurgie, anestezie sau laboratoare. Experimentul lor a determinat FDA să înăsprească măsurile de securitate a aparaturii medicale. Viruşii informatici pot infecta computerele care sunt folosite pentru tomografii, radiografii sau pentru realizarea manevrelor de cateterism cardiac. Unul dintre directorii FDA a admis că numărul incidentelor de acest fel a crescut în ultima perioadă de la o dată, de două ori pe an la „săptămânal sau lunar“. Universitatea din Michigan a descoperit că mai multe spitale au fost nevoite să-şi închidă temporar departamentele de cateterism din cauza infectării aparaturii cu viruşi informatici. Aparate precum pompa de insulină sau pacemakerul, care pot fi monitorizate prin reţelele wireless, sunt cu atât mai susceptibile la acţiuni de hacking. Nicio instituţie sau comitet federal american nu este responsabil de securitatea aparaturii medicale din spitale.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.