Un
raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii acuză autorităţile britanice că nu
reuşesc să stopeze publicitatea la produsele nesănătoase adresate copiilor şi
adolescenţilor. În ciuda regulilor severe din timpul programelor speciale
pentru copii, emisiuni cu mare audienţă precum X-Factor sau Britain’s Got
Talent nu sunt subiectul unor astfel de reglementări, deşi ele sunt cele
mai vizionate showuri TV în rândul grupei de vârstă 5–14 ani. În Marea Britanie
a crescut timpul de reclamă acordat alimentelor din categoria junk food pe tronsonul orar 18–22,30.
Raportul OMS solicită reguli mai stricte, în întreaga Uniune Europeană, pentru
publicitatea TV a produselor bogate în zahăr şi grăsimi dedicate copiilor.
Directorul regional al OMS, Suzanna Jakab, nu s-a sfiit să facă declaraţii
foarte dure: „Milioane de copii din regiune sunt subiectul unor practici de
marketing inacceptabile. Chiar şi atunci când sunt în locuri unde ar trebui să
fie protejaţi, la şcoală de exemplu, copiii sunt înconjuraţi de reclame care-i
ispitesc să consume alimente bogate în grăsimi, zahăr şi sare“. Raportul OMS
susţine că doar şase ţări europene au reuşit să implementeze integral codul
european de protecţie a copiilor în acest domeniu: Spania, Suedia, Danemarca,
Norvegia, Franţa şi Slovenia. Reprezentanţii celor mai mari companii din
industria junk food şi-au făcut
public angajamentul „serios“ pentru o strategie de marketing responsabilă.
O astfel de decizie ar fi părut
science-fiction în urmă cu doar câţiva ani, dar, luna aceasta, Curtea Supremă
de Justiţie din Statele Unite a decis în unanimitate că genele umane nu pot fi
patentate. Cazul, implicând Asociaţia pentru Patologie Moleculară împotriva
companiei Myriad Genetics, este foarte importantă, atât pentru cercetătorii din
genetică, cât şi pentru firmele care produc astfel de teste. Myriad Genetics a
patentat în urmă cu ceva timp genele corelate cu un risc crescut de cancer de
sân şi cancer ovarian. Necunoscute marelui public până la episodul Angelina
Jolie, genele BRCA1 şi BRCA2 au fost localizate şi secvenţiate de Myriad. Dar,
conform Curţii Supreme, „un segment natural de ADN este un produs natural şi
neeligibil pentru patentare doar pentru că a fost izolat“. Imediat după anunţarea
deciziei, mai multe companii şi laboratoare universitare au precizat că vor
începe să ofere testări genetice pentru cancerul de sân. Decizia Curţii Supreme
americane stabileşte o distincţie clară între ADN care apare în natură şi cel
sintetizat în laborator. Unul dintre judecători a precizat că „Myriad nu a
creat ceva, deşi a descoperit o genă importantă şi utilă. Dar separarea unei
gene nu este un act de invenţie“. Descoperirea genelor BRCA a permis companiei
Myriad să detecteze mutaţiile specifice cancerului de sân transmis ereditar şi
să dezvolte testele specifice pentru identificarea acestuia. Prin acţiuni legale,
compania a încercat să împiedice alte laboratoare să dezvolte teste similare
prin care mutaţia să poată fi detectată.
E un semnal semnificativ atunci când un
institut de cercetare independent din Seattle, Institute for Health Metrics and
Evaluation (IHME), constată că progresele Chinei în domeniul sănătăţii au
adus-o în apropierea grupului ţărilor dezvoltate. În ultimii 20 de ani, speranţa
de viaţă a chinezilor a crescut de la 69,3 la 75,7 ani, cel mai important
factor care a dus la această evoluţie fiind, conform unui studiu IHME,
reducerea mortalităţii infantile. În această perioadă, rata mortalităţii
infantile s-a redus în China cu 6% în fiecare an. Studiul menţionat, publicat
în Lancet, concluzionează că
principalele cauze de îmbolnăvire astăzi în China sunt accidentul vascular
cerebral, infarctul miocardic şi BPOC, în timp ce în 1990 cele mai frecvente
cauze de îmbolnăvire erau BPOC, infecţiile respiratorii şi anomaliile
congenitale.
Doi specialişti
americani în securitatea tehnologiei au încercat să afle cât de uşor este să
virusezi sau să preiei controlul asupra aparaturii medicale utilizate în
spitale. Răspunsul: mult prea uşor. Într-un timp scurt, au reuşit să preia
parolele a peste 300 de echipamente medicale din clinici de chirurgie, anestezie
sau laboratoare. Experimentul lor a determinat FDA să înăsprească măsurile de
securitate a aparaturii medicale. Viruşii informatici pot infecta computerele
care sunt folosite pentru tomografii, radiografii sau pentru realizarea
manevrelor de cateterism cardiac. Unul dintre directorii FDA a admis că numărul
incidentelor de acest fel a crescut în ultima perioadă de la o dată, de două
ori pe an la „săptămânal sau lunar“. Universitatea din Michigan a descoperit că
mai multe spitale au fost nevoite să-şi închidă temporar departamentele de
cateterism din cauza infectării aparaturii cu viruşi informatici. Aparate
precum pompa de insulină sau pacemakerul, care pot fi monitorizate prin reţelele
wireless, sunt cu atât mai susceptibile la acţiuni de hacking. Nicio instituţie
sau comitet federal american nu este responsabil de securitatea aparaturii
medicale din spitale.
