În organizarea Institutului de Investigare a
Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), joi, 15 noiembrie
2012, au avut loc două manifestări de interes istoric: vernisajul unei expoziţii
de facsimile, fotografii şi informaţii diverse legate de activitatea postului
de radio „Europa liberă“ şi seminarul „Intelectuali români în exilul parizian“.
Ambele acţiuni au fost susţinute financiar dintr-un proiect al Administraţiei
Fondului Cultural Naţional.
Tema expoziţiei a fost „O istorie în date şi
fotografii din arhivele Securităţii“, la vernisajul desfăşurat la Muzeul Naţional
de Istorie a României, sala „Mihai Viteazul“, luând cuvântul, între alţii, dnii
Mircea Carp, Liviu Tofan şi Mihail D. Sturdza, foşti redactori ai cunoscutului
post de radio, ca invitaţi, iar din asistenţă: prof. dr. Nicolae
Constantinescu, chirurg la Spitalul Colţea, istoricul Matei Cazacu, fost deţinut
politic, Ion Varlam, scriitoarea Georgeta Dimisianu. După cum se ştie, Radio
„Europa liberă“ a constituit un influent mijloc de informare a opiniei publice
româneşti asupra abuzurilor regimului comunist, transmisiunile începând din
anii ’50 ai secolului trecut. Emisiunile în limba română însumau optzeci de ore
săptămânal, programul axându-se, în principal, pe două grupe de probleme
politico-sociale: internaţionale şi româneşti. Rubricile erau variate şi de
mare impact asupra ascultătorilor (Actualitatea
românească, Probleme economice, Tinerama, Programul politic, Lumea creştină,
Teze şi antiteze la Paris, Ştiri cenzurate în România, Comentarii din
Washington etc.). În lumea presei şi nu numai au rămas în amintire numele
„vocilor“ acestui post de radio, ascultat la noi de la vlădică până la opincă:
Emil Georgescu, Nicolae Constantin Munteanu, Mircea Carp, Monica Lovinescu,
Virgil Ierunca, Nestor Rateş etc. Directorii posturilor au fost, de-a lungul
timpului, Mihail Fărcăşanu, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Gh. Ionescu,
Preda Bunescu, Vlad Georgescu, Nestor Rateş, Nicolae Stroescu Stânişoară. Direcţia
I a Securităţii, în cooperare cu UM 0544, uneori la ordinul expres al
vârfurilor partidului comunist, au avut ca obiective limitarea scurgerii de
informaţii către „Europa liberă“, reducerea numărului de corespondenţi, pătrunderea
informativă în cadrul postului, violenţa fizică la adresa unor redactori şi
chiar organizarea unui „celebru“ atentat cu bombă asupra clădirii radioului din
München. S-a concluzionat că „în lupta pentru libertate, Radio «Europa liberă»
a constituit una din puţinele surse şi căi de informare a celor aflaţi în
spatele Cortinei de Fier şi de difuzare a textelor de protest ale disidenţilor
din România“.
La seminarul amintit în introducere (desfăşurat
în sala „Jockey Club“, din str. Episcopiei nr. 9), au participat dnii Dinu
Zamfirescu, preşedintele Consiliului ştiinţific al IICCMER, M. Sturdza, cercetător
în cadrul Departamentului documentare al „Europei libere“, Matei Cazacu,
istoric, cercetător la Centre national de la recherche scientifique (CNRS),
Paris. În cadrul seminarului s-a lansat site-ul „Geografia exilului românesc“,
parte integrantă a proiectului „Geografia exilului românesc: conservarea şi
promovarea patrimoniului arhivistic al exilului românesc“.
