O
veste bună pentru pământenii aflaţi la începutul vieţii: conform celor mai
recente date din World Health Statistics,
publicate recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au şanse să trăiască mai
mult. Astfel, fetele născute în 2012 au o speranţă de viaţă de 73 de ani, iar băieţii
– 68 de ani, cu şase ani mai mult decât speranţa de viaţă medie la nivel
mondial pentru copiii născuţi în 1990. Ţările cu venituri mici au făcut cele
mai mari progrese, cu o creştere a speranţei de viaţă medii de nouă ani în
această perioadă. Ţara cu cea mai mare creştere este Liberia – 20 de ani (de la
42 de ani în 1990 la 62 de ani în 2012), urmată de Etiopia (45–64 de ani),
Maldive (58–77 ani), Cambodgia (54–72 ani), Timorul de Est (50–66 ani) şi
Rwanda (48–65 de ani). Locul în care te-ai născut contează, căci există un
decalaj mare între ţările bogate şi cele sărace – 16 ani la bărbaţi şi 19 ani
la femei. Mai contează şi sexul: femeile sunt mai longevive decât bărbaţii.
Decalajul dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte speranţa de viaţă este
mai mare în ţările cu venituri mari, unde femeile trăiesc cu şase ani mai mult
decât bărbaţii; în ţările cu venit mic, diferenţa este de trei ani. Femeile din
Japonia au cea mai mare speranţă de viaţă din lume – 87 de ani, urmate de
reprezentantele sexului frumos din Spania, Elveţia şi Singapore. La bărbaţi, în
fruntea clasamentului este Islanda (81,2 ani), urmată de Elveţia şi Austria. În
ţările cu venituri mari, o parte din câştigul în speranţa de viaţă se datorează
succesului în lupta împotriva bolilor netransmisibile. La extrema cealaltă,
speranţa de viaţă este sub 55 de ani în nouă ţări din Africa subsahariană –
Angola, Republica Centrafricană, Ciad, Coasta de Fildeş, Republica Democrată
Congo, Lesotho, Mozambic, Nigeria şi Sierra Leone. Cum stă România la acest
capitol? Speranţa de viaţă la naştere, pentru ambele sexe, în 2012, a fost de
74 de ani (faţă de 70 de ani în 1990); la femei – 78 de ani, iar la bărbaţi –
71 de ani; speranţa de viaţă sănătoasă la naştere în 2012 a fost de 66 de ani.
Primele
trei cauze de ani de viaţă pierduţi din cauza morţii premature, în lume, sunt
boala coronariană, infecţiile căilor respiratorii inferioare şi accidentele
vasculare cerebrale. În 22 de ţări (toate în Africa), 70% din anii de viaţă
pierduţi (din cauza deceselor premature) sunt cauzaţi de boli infecţioase. În
47 de ţări (mai ales cu venituri mari), bolile netransmisibile şi leziunile au
provocat mai mult de 90% din anii de viaţă pierduţi.
Iată şi
alte statistici din raportul OMS: aproximativ 44 de milioane (6,7%) din copiii
lumii cu vârsta mai mică de cinci ani erau supraponderali sau obezi în 2012,
zece milioane din ei în regiunea africană OMS; cele mai multe decese în rândul
acestei grupe de vârstă apar la născuţii prematur (17,3%); pneumonia este
responsabilă pentru cel mai mare număr de decese (15,2%); între 1995 şi 2012,
56 de milioane de oameni au fost trataţi cu succes pentru tuberculoză şi 22 de
milioane de vieţi au fost salvate; în 2012, 450.000 de persoane din întreaga
lume au dezvoltat tuberculoză multi-drog rezistentă; tripanosomiaza umană
africană este la cel mai scăzut nivel în ultimii 50 de ani, cu mai puţin de
10.000 de cazuri de infecţie raportate în 2009; peste 2,5 miliarde de persoane
sunt la risc de infecţie cu denga; aproximativ 800 de femei mor zilnic din
cauza complicaţiilor sarcinii şi naşterii.