Săptămâna
trecută, dr. Raed Arafat, ministrul sănătăţii, a comunicat rezultatele
investigaţiei misiunii comune de suport a OMS/ECDC pentru evaluarea reacţiilor
adverse la vaccinul BCG. Potrivit acesteia, din cei 136.000 de copii vaccinaţi,
începând din iunie 2011, cu primul lot de vaccin BCG-SSI, 134 au prezentat reacţii
adverse – locale, uşoare până la moderate, reprezentate în special de noduli
limfatici măriţi şi ocazional de abcese şi ulceraţii, nefiind raportate complicaţii
severe. Cazurile au fost uniform răspândite la nivelul ţării, absenţa unei
aglomerări sugerând că nu au existat erori sistematice de tehnică de
administrare. 63% din copiii cu reacţii adverse au primit o formă de tratament
(mai mult decât în alte ţări sau în literatura de specialitate), deşi recomandările
româneşti stipulează că numai reacţiile severe trebuie tratate. Introdus de
peste 80 de ani şi autorizat în 46 de ţări (dintre care cel puţin 20 din
Europa), vaccinul BCG-SSI are o reactogenicitate uşor mai mare decât cel produs
anterior de Institutul Cantacuzino, reacţiile adverse observate nepunând la
îndoială siguranţa folosirii sale şi deci neducând la oprirea vaccinării sau
schimbarea produsului. Suspendarea vaccinării în ţara noastră a fost doar o măsură
de precauţie, care să permită adresarea suspiciunilor publice apărute.
În
România, unde prevalenţa TB este mare, vaccinul BCG şi-a arătat de-a lungul
timpului beneficiile, contribuind la reducerea la jumătate a numărului de
cazuri de TB la copiii sub 14 ani în ultimul deceniu. De altfel, în cele şase
luni în care vaccinul nu a fost disponibil anul trecut, s-a constatat clinic o
sporire a cazurilor severe de TB la copii. În concluzie, s-a dispus reluarea
imediată a vaccinării BCG, noul program urmând să includă ghiduri pentru
administrarea vaccinului, urmărirea şi tratamentul reacţiilor adverse, să reîntărească
monitorizarea complicaţiilor pentru detectarea lor precoce şi eventuala
intervenţie rapidă şi să dezvolte un plan de comunicare pentru angajaţii din
domeniul sanitar şi public.
Tot
săptămâna trecută, dr. Raed Arafat a semnat, în prezenţa presei, cu omologul său
de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, un protocol de colaborare
având ca obiect realizarea de locuinţe pentru specialiştii din sănătate, în
cadrul programului de construcţie a locuinţelor destinate tinerilor,
implementat de ANL. Acesta prevede construirea a 400 de unităţi locative pentru
medicii rezidenţi în centrele universitare – 150 în Bucureşti şi câte 50 în
Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Tg. Mureş şi Craiova. Acestea s-ar adăuga altor
400 de astfel de locuinţe, construite în perioada 2001–2011. Lucrările ar urma
să înceapă în primăvara anului viitor şi să se finalizeze în 2014. Criteriile
de repartizare a locuinţelor vor fi stabilite de MS, o posibilitate enunţată de
dr. Raed Arafat fiind ca rezidenţii de anul I să aibă prioritate. Programul
este văzut ca un pas în convingerea tinerilor medici să rămână în ţară, alţi
factori evocaţi fiind remunerarea, condiţiile de pregătire şi asigurarea
locului corespunzător de muncă.