Newsflash
Știri

SINDROMUL GUILLAIN-BARRÉ* - întrebări şi răspunsuri -

de - sept. 25 2009
SINDROMUL GUILLAIN-BARRÉ* - întrebări şi răspunsuri -

Ce este sindromul Guillain-Barré (SGB)? În SGB, sistemul imunitar al unei persoane „atacă“ celulele nervoase, determinând slăbiciune musculară şi câteodată paralizie. Simptomele pot dura de la câteva săptămâni până la câteva luni. (...)

Majoritatea bolnavilor se recuperează complet, dar unele persoane pot rămâne cu sechele. În cazuri rare, s-au înregistrat decese, în general datorită unor dificultăţi de respiraţie. În SUA, aproximativ 3.000 până la 6.000 de persoane dezvoltă anual un SGB, fie că sunt vaccinate, fie că nu. Proporţia ar fi: 1–2 cazuri de SGB la 100.000 de persoane.
 
   Ce determină SGB?
    Oamenii de ştiinţă nu înţeleg în totalitate ce anume determină SGB, dar se presupune că stimularea sistemului imun ar putea juca un rol în dezvoltarea acestuia. Se ştie cu certitudine că aproximativ două treimi dintre persoanele care dezvoltă simptomele SGB, fac acest lucru după ce, cu câteva zile sau săptămâni înainte, au avut diaree sau boli respiratorii. Infecţia cu bacteria Campylobacter jejuni este unul din cei mai obişnuiţi factori de risc pentru SGB. Oamenii pot face SGB şi după ce fac gripă sau alte infecţii (cum ar fi cu citomegalovirus sau cu virusul Epstein Barr). Foarte rar ei pot face SGB în zilele sau săptămânile următoare unei vaccinări.


 
  Cine prezintă riscul de a face SGB?
   Oricine poate dezvolta SGB, dar sindromul este mai obişnuit în rândul adulţilor decât al copiilor. Incidenţa SGB creşte odată cu vârsta, iar persoanele cu vârsta mai mare de 50 de ani prezintă riscul cel mai mare de a face SGB.


 
  Pot fi implicate vaccinurile în SGB?
   Multe tipuri de infecţii, şi în cazuri rare unele vaccinuri, ar putea activa sistemul imun pentru a „ataca“ celulele nervoase.

  Cât de frecvent este SGB şi cât de obişnuit este acesta după vaccinarea pentru gripa sezonieră?
   SGB este rar.
   În 1976, a existat un risc relativ mic de SGB ca urmare a vaccinării gripale (aproximativ un caz la 100.000 de persoane vaccinate pentru gripa porcină). Numărul de cazuri de SGB în 1976 a fost cu puţin mai mare decât rata de bază pentru SGB. De atunci, au fost efectuate studii numeroase pentru a evalua dacă alte vaccinuri gripale au fost asociate cu SGB. În majoritatea studiilor, nu a fost descoperită nicio asociaţie, dar două studii au sugerat că aproximativ o persoană dintr-un milion de persoane vaccinate ar putea prezenta un risc de SGB asociat cu vaccinul gripal sezonier. Este important de ţinut minte că bolile severe şi posibilele decese pot fi asociate cu gripa, iar vaccinarea este cea mai bună modalitate de a preveni infecţia gripală şi complicaţiile ei.


 
   Ce s-a întâmplat în 1976 cu SGB şi vaccinul gripal?
    Cercetătorii au raportat prima dată o legătură probabilă între SGB şi vaccinările din 1976, în cursul unei campanii naţionale de a vaccina oamenii împotriva virusului gripal porcin. Cercetarea a descoperit că cei care au fost vaccinaţi au prezentat un risc mai mare faţă de SGB decât cei care nu au fost vaccinaţi (aproximativ un caz a intervenit la 100.000 de persoane vaccinate). Luând în calcul această asociere şi faptul că boala gripală porcină a fost limitată, programul de vaccinare a fost oprit.

   De ce unii oameni au făcut SGB după ce au primit vaccin gripal porcin în 1976?
    Un institut de medicină a condus o evaluare ştiinţifică amănunţită în 2003 şi a concluzionat că oamenii care au primit vaccinul gripal sezonier în 1976 au prezentat un risc puţin mai mare pentru dezvoltarea SGB. Oamenii de ştiinţă au mai multe teorii referitoare la apariţia acestui risc crescut, dar motivul exact pentru această asociere rămâne necunoscut.
 
   Se aşteaptă ca vaccinul H1N1 2009 să fie asociat cu SGB?
   Se consideră că vaccinul H1N1 2009 va avea acelaşi profil de siguranţă ca şi vaccinurile gripale sezoniere, care au registre de siguranţă foarte bune. Vaccinul gripal sezonier nu a fost sistematic asociat cu SGB. Deşi nu se aşteaptă să apară cazuri de SGB după vaccinarea cu vaccin H1N1 2009, se va monitoriza îndeaproape orice caz.

   Cum vor investiga cazurile de SGB autorităţile de sănătate publică?
    Asigurarea siguranţei vaccinurilor este o prioritate pentru autorităţile de sănătate publică şi instituţiile de reglementare a medicamentelor/vaccinurilor. CDC şi FDA au un plan de monitorizare activă a vaccinului H1N1 2009 pentru a se asigura de siguranţa lui. Sunt puse la punct câteva sisteme pentru a monitoriza siguranţa vaccinului. Unul dintre acestea este Sistemul de Raportare al Efectelor Adverse ale Vaccinului (VAERS). CDC şi FDA comanageriază VAERS, care serveşte ca sistem de avertizare timpurie prin colectarea de rapoarte voluntare despre posibilele efecte secundare pe care oamenii le-ar putea experimenta ca urmare a vaccinării. Specialiştii de la CDC şi FDA reevaluează toate rapoartele VAERS şi stochează informaţiile într-o bază de date computerizată care este destinată detectării evenimentelor noi, neobişnuite sau rare care pot fi posibile efecte secundare ale vaccinurilor. În plus, la sistemele de monitorizare normale pentru siguranţa vaccinului, CDC pune la punct în mod proactiv sisteme de monitorizare suplimentare pentru a asigura siguranţa după licenţiere. Câteva dintre aceste sisteme pot fi: observarea în mod activ a persoanelor din anumite zone geografice, colaborarea cu organizaţiile profesionale pentru raportarea oricăror efecte adverse după vaccinare şi conducerea unor cercetări riguroase atunci când apar efecte adverse pentru a determina dacă ele pot fi asociate cu vaccinul. Prin intermediul acestor numeroase abordări, se va putea detecta timpuriu orice risc posibil de SGB care poate fi asociat cu vaccinul H1N1 2009 în campania de vaccinare şi luarea de măsuri corespunzătoare.
 
   Cum vor determina autorităţile de sănătate publică dacă oamenii care primesc vaccin H1N1 2009 prezintă risc crescut pentru SGB?
   Cazuri de SGB apar în fiecare an în populaţia generală din multe motive. Pentru a monitoriza dacă oamenii care primesc vaccin H1N1 2009 prezintă risc pentru SGB, autorităţile de sănătate publică vor determina dacă numărul de cazuri SGB raportate în rândul oamenilor care primesc vaccin H1N1 2009 este mai mare decât numărul de cazuri raportate în populaţia generală.
   Dacă va exista o creştere a numărului de cazuri raportate, autorităţile de sănătate publică vor conduce investigaţii intensive. Dacă este detectată orice problemă cu acest vaccin H1N1 2009, ele vor fi raportate autorităţilor de sănătate locale şi centrale, medicilor, publicului, iar autorităţile de sănătate publică vor întreprinde acţiunile necesare pentru a asigura sănătatea şi siguranţa publicului. (Informaţii preluate din BASIC, Buletinul de actualităţi săptămânale al INCDMI „Cantacuzino“, nr. 63/2009.)

 

Notă autor:

*CDC-Atlanta – 14 septembrie 2009

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe