Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Sindromul ginerelui respins pe piaţa farma

Viața Medicală
M. V. A. vineri, 30 mai 2014

Un contabil în fruntea Sănătăţii

 

Cel mai probabil este ca Sylvia Mathews Burwell să devină noul „ministru“ al sănătăţii în Statele Unite. Cel puţin aşa pare după primele audieri în Senatul american a persoanei propuse de Barack Obama pentru postul de secretar pe sănătate. Burwell a condus în ultimul an Biroul pentru Management şi Buget al Casei Albe, fiind singura femeie din echipa de economişti a preşedintelui Obama. Bowell a deţinut funcţii importante la Casa Albă şi în perioada administraţiei Clinton, lucrând şi pentru firma de consultanţă McKinsey&Co. Semnificativ pentru noua sa calitate este că lucrează de mai bine de un deceniu cu Fundaţia Bill&Melinda Gates, care a dedicat 40 de miliarde de dolari pentru programe medicale în întreaga lume, şi că a fost directorul MetLife, una dintre cele mai mari companii de asigurări din Statele Unite.
Burwell este cunoscută ca fiind unul dintre personajele de la Casa Albă care are numeroase canale de comunicare deschise cu republicanii din Senat. Dată fiind contestarea dură cu care republicanii au întâmpinat Obamacare, aceasta este o calitate cu atât mai importantă pentru noul secretar de la sănătate. O colaborare care a fost evidentă în timpul celor două runde de audieri din Senat. Republicanul Richard Burr va vota în favoarea lui Burwell pentru că „are o experienţă care o transformă într-un câştig redutabil“. Chiar şi asprul senator republican John McCain a fost binevoitor: „Cred că doamna Burwell este calificată să ocupe acestă poziţie“. De altfel, audierile nu au fost foarte dure pentru doamna Mathews Burwell care nu a fost obligată să dea explicaţii cu privire la implicarea Biroului pe care l-a condus în scandalul nefuncţionării site-ului guvernamental healthcare.gov şi nici nu a precizat care vor fi sursele de finanţare necesare schimbărilor aduse de reformă în Medicare, fiind nevoie de un plus de 180 miliarde de dolari în următorul deceniu.
Sylvia Mathews Burwell are 49 de ani, o licenţă în administraţie la Universitatea Harvard şi una în politici economice la Universitatea Oxford. Este unul dintre recipienţii celei mai prestigioase şi competitive burse de studii din lumea anglo-saxonă, bursa Rhodes, care a numărat printre beneficiari pe Bill Clinton, Susan Rice sau Tony Abbot. Să tot ai un aşa contabil în fruntea Ministerului Sănătăţii!

 

Anglia spune NU

 

Epopeea a ceea ce ar putea fi cea mai mare tranzacţie din istorie de pe piaţa industriei farma nu pare a avea un final fericit. Deşi, de astă dată, înţelesul fericirii este diferit pe cele două maluri ale Atlanticului. Dacă pentru americanii de la Pfizer achiziţionarea unuia dintre cei mai inovativi producători de medicamente din lume, AstraZeneca, ar fi un succes, pentru britanici, în special dacă aceştia sunt laburişti, perfectarea unei astfel de afaceri echivalează cu un atac la siguranţa naţională a Marii Britanii. După controversele extrem de încinse, despre care am scris data trecută, se apropie termenul până la care se mai poate vorbi legal de o posibilă tranzacţie: 26 mai.
Deocamdată, ultima ofertă făcută de Pfizer celor de la AstraZeneca a fost refuzată de britanici. Este vorba de 119 miliarde de dolari, adică de peste 16 ori mai mult decât bugetul anual alocat sănătăţii de guvernul României. Motivul oficial al refuzului este că această sumă „subevaluează compania şi viitorul ei atractiv“. Motivul real este, conform preşedintelui AstraZeneca, Leif Johansson, că americanii încearcă să-şi mute afacerile din SUA pentru a scăpa de un regim de taxe defavorabil lor, fără să fie dornici să facă investiţii strategice după achiziţionarea companiei.
Preţul pe acţiune oferit ultima oară de Pfizer este cu 45% mai mare decât preţul unei acţiuni AstraZeneca înainte de confirmarea publică a interesului Pfizer. Oficialii AstraZeneca susţin că noile oncologice dezvoltate de com­panie vor aduce, până la sfârşitul lui 2023, vânzări anuale de 23 miliarde de do­lari. Reprezentanţii Pfizer au promis că nu va exista nicio încercare de preluare ostilă a AstraZeneca. Rămâne de văzut dacă americanii vor reuşi să evite sindromul ginerelui respins. Vom afla pe 26 mai.

 

Chinezii sunt duri

 

Dacă americanii încearcă să-i seducă pe englezi, chinezii sunt cu adevărat duri: vor să-i zvârle la puşcărie. Este pentru prima dată când un cetăţean străin angajat în China este acuzat în cazul de corupţie care a implicat GlaxoSmithKline.
Este vorba de Mark Reilly, unul dintre directorii executivi ai filialei GSK din China. Reilly este acuzat că ar fi exercitat presiuni asupra echipei sale de vânzări pentru ca aceştia să mituiască doctori, directori de spitale şi înalţi demnitari. Alături de Reilly mai sunt implicaţi alţi doi directori cu cetăţenie chineză. Dincolo de destinul personal al directorului britanic, acuzaţia este periculoasă şi pentru compania mamă, GSK putând fi pusă sub acuzare pentru că a încălcat legislaţia anticorupţie din Marea Britanie, dar şi pe cea din Statele Unite.
   Scandalul s-a apropiat şi de estul Europei, căci un fost angajat GSK, Jarek Wisniewiski, a declarat pentru BBC că reprezentanţi ai companiei au mituit în Polonia medici pentru a creşte numărul reţetelor prescrise.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC