Medic ameninţat
Medicul
Eric Kariger, şeful unităţii de îngrijiri paliative a Spitalului Universitar
din Reims, a solicitat protecţie din partea autorităţilor locale şi a
Ministerului Sănătăţii din Franţa. Apelul său a fost declanşat de zecile de
scrisori şi mesaje insultătoare şi ameninţătoare atât personal, cât şi la
adresa familiei sau echipei sale. Dr. Kariger este implicat într-o controversă
publică de mai bine de un an, atunci când soţia unuia dintre pacienţii săi
tetraplegici aflaţi în stare vegetativă de mai bine de şase ani, Vincent
Lambert, a acceptat ca soţul ei să fie decuplat de la aparatura de susţinere.
Kariger a fost de acord cu decizia doamnei Lambert, dar nu şi părinţii lui
Vincent.
Săptămâna
trecută, Consiliul de Stat a decis să dea curs solicitării doctorului Kariger,
dar părinţii lui Vincent Lambert au sesizat Curtea Europeană a Drepturilor
Omului (CEDO). Situaţia este blocată până la pronunţarea deciziei CEDO care
va avea nu doar un efect personal la nivelul familiei Lambert, putând deveni şi
un precedent important în regulile europene privind eutanasia.
Anglia suferă
Preşedintele
Asociaţiei Medicale Britanice, dr. Mark Porter, a criticat dur starea actuală a
sistemului medical din Anglia (NHS), care se „degradează palpabil“. Cauza
principală, în viziunea lui Porter, este reducerea finanţării sistemului care
este atacat de mai mulţi miniştri. Reacţia vine ca urmare a publicării unui
studiu, comandat chiar de Institutul Naţional pentru Cercetări în Sănătate,
prin care se constată că un sfert dintre pacienţii care s-au prezentat în
2012–2013 într-un departament de urgenţă din Anglia a ajuns acolo pentru că nu
au putut obţine în timp util o consultaţie la medicul de familie. Statisticile
arată că un pacient englez trebuie să aştepte peste şase săptămâni pentru a-i
fi efectuate investigaţii precum IRM sau CT şi că listele de aşteptare la
chirurgi au depăşit deja trei milioane de pacienţi.
Problema
principală, spune dr. Mark Porter într-un interviu pentru The Guardian, este că finanţarea medicilor de familie a scăzut de
la 11% la 8,4% şi dacă nu se va reveni la nivelul anterior, „viitorul pacienţilor
este tot mai întunecat“. Politicienii liberali din Londra susţin că NHS-ul are
nevoie de o suplimentare de 15 miliarde de lire sterline pentru următorii cinci
ani pentru a se evita colapsul sistemului. Ministrul conservator al sănătăţii,
Jeremy Hunt, acceptă că sistemul se află sub presiune, dar consideră că se
„descurcă foarte bine într-un context atât de provocator“.
La
pagina 2 din acest număr găsiţi, sub semnătura lui Adrian Gheorghe, de la
London School of Hygiene & Tropical Medicine, o analiză pe larg a efectelor
acestei crize asupra sănătăţii britanicilor.
Polonia celor zece
porunci
Peste
3.000 de medici şi studenţi medicinişti din Polonia au semnat o declaraţie prin
care se angajează să respecte cele zece porunci, refuzând să participe la
actele medicale care au legătură cu avortul, prescrierea de contraceptive, fertilizareain vitrosau eutanasia. „Declaraţia de credinţă“, cum a fost
documentul numit, a fost gravată în piatră şi depusă la Czestochowa, cel mai
important loc de pelerinaj din Polonia. Iniţiatorul declaraţiei este dr. Wanda
Poltawska, psihiatru şi unul dintre prietenii apropiaţi ai papei Ioan Paul al
II-lea. Se pare că dr. Poltawska ar fi jucat un rol important în formarea părerilor
conservatoare ale Papei cu privire la sexualitate.
Polonia
este scena unei controverse aprinse pe acest subiect după ce un ginecolog
catolic a refuzat mai mulţi pacienţi, invocându-şi conştiinţa. Premierul
polonez, Donald Tusk, a solicitat medicilor să pună drepturile pacienţilor
deasupra credinţelor lor personale. Subiectul s-a transformat într-o dezbatere
naţională încinsă care are şi culori politice, întrucât opoziţia poloneză are
legături consistente cu mediul catolic conservator. În Polonia, activează în
prezent 377.000 de medici şi asistente medicale, semnatarii „Declaraţiei de
credinţă“ reprezentând 1% din aceştia.
India impură
Cunoscută
drept „farmacia lumii a treia“, India are probleme în această lună după ce agenţiile
britanică şi americană care supraveghează calitatea produselor farmaceutice au
decis scoaterea de pe piaţă a 13.500 de cutii de metoprolol (în SUA) şi a unui
număr neprecizat de cutii de claritromicină (în Marea Britanie). În ambele
cazuri sunt suspectate erori de producţie care au dus la apariţia de impurităţi
în substanţele menţionate.
India
a devenit în ultimul deceniu cel mai important producător de generice din lume,
producătorii de originale fiind neputincioşi în faţa eliminării protecţiei
patentelor pentru substanţele lansate iniţial de ei. Preţul redus de fabricaţie
al genericelor oferă acces populaţiei din regiunile sărace la terapie eficientă.
Dar repetarea unor evenimente similare celor de luna trecută ar putea muşca
consistent din credibilitatea industriei farmaceutice indiene.
Guvernul
Indiei a promis alocarea a 500 de milioane de dolari în următorii cinci ani
pentru întărirea acestui sector. Între timp, milioane de posibili pacienţi
citesc despre defectele medicamentelor indiene în publicaţii internaţionale
precum New York Times, The Guardian
sau Lancet.
Medici atacaţi
Epidemia de Ebola din
Africa de Vest nu mai este ţinută sub control, avertiza săptămâna trecută un
raport al organizaţiei „Medici fără frontiere“. Foarte prompt, Organizaţia
Mondială a Sănătăţii a convocat o întâlnire a responsabililor din 11 ţări din
regiune pentru a coordona un răspuns comun. Ţările cele mai afectate sunt Liberia,
Sierra Leone şi Guineea. Epidemia a provocat până astăzi 400 de decese şi, după
o încetinire a ei în aprilie, asistăm în prezent la o nouă explozie, fiind
diagnosticate peste 600 de cazuri. Problema majoră, pe lângă sărăcia din zonă şi
lipsa unei infrastructuri adecvate, sunt chiar potenţialii pacienţi. În
aprilie, o clinică „Medici fără frontiere“ din Guineea a fost atacată de o mulţime
furioasă care îi acuza pe medici că au adus Ebola în satul lor. Astfel de
incidente nu sunt rare.