Autorii – 21 la număr –, printre care conf. dr. Anca Pantea Stoian (autor principal), prof. dr. Cristian Serafinceanu, conf. dr. Bogdan Timar, prof. dr. Cornelia Niţipir, prof. dr. Cătălina Poiană și prof. dr. Viorel Jinga, au arătat că sexul masculin, prezenţa hipertensiunii arteriale, a diabetului zaharat, obezităţii și bolii renale cronice au fost asociate mult mai frecvent cu fatalitatea în cazul COVID-19.

De asemenea, comorbidităţile dependente de vârstă pot fi un factor de prognostic negativ pentru severitatea infecţiei. În studiu au fost incluși 423 de pacienţi confirmaţi cu infecţie cu SARS-CoV-2, în perioada februarie-aprilie 2020. Primul caz confirmat de COVID-19 în România a fost raportat la 26 februarie, iar primul deces a fost înregistrat la 22 martie 2020.

Din populaţia inclusă în lotul de studiu, majoritatea (65,3%) a fost de sex masculin. În privinţa comorbidităţilor, cea mai mare prevalenţă a fost înregistrată în cazul hipertensiunii arteriale (37,5%), fiind urmată de diabetul zaharat (35,4%) și obezitate (12,27%). Aceste procente sunt superpozabile cu datele raportate în China.

Cel mai mare număr de decese a fost înregistrat în grupa de vârstă 70-79 de ani, iar pacienţii cu vârsta sub 50 de ani au prezentat o susceptibilitate mai mică de a deceda. Astfel, în urma analizei statistice, studiul arată că în România sexul și vârsta sunt factori decisivi de mortalitate pentru COVID-19.

O particularitate a pacienţilor din România a fost, se pare, vârsta mai mică a persoanelor decedate și o probabilitate de supravieţuire la un an mai mare faţă de cea raportată în alte studii. În populaţia analizată în acest studiu, coexistenţa a două comorbidităţi se asociază cu un risc mai mare de deces.