Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Se încearcă testarea unui „pancreas artificial“

Viața Medicală
Mirabela VIAŞU vineri, 23 noiembrie 2012
   O echipă de medici români, condusă de prof. dr. Irinel Popescu şi prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, studiază, în premieră pentru ţara noastră, o nouă alternativă terapeutică pentru paci­enţii cu diabet zaharat tip 1. Este vorba despre o procedură experimentală ce constă în implan­tarea abdominală subcutanată a unui dispozitiv în care sunt încapsulate insule pancreatice prelevate de la un donator uman. Aparatul, denumit şi „pancreas artificial“, este realizat şi pus la dispoziţia oamenilor de ştiinţă români de compania israeliană beta-O2 Technologies Ltd., în baza unui parteneriat.
   În primă fază, specialiştii români au demarat marţi, 13 noiembrie a.c., la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu“ Bucureşti, procesul de izolare şi evaluare a celulelor pancreatice prelevate de la un donator în moarte cerebrală, foarte impor­tant pentru reuşita transplantului. „Acest proces implică mai întâi o digestie enzimatică a pancrea­sului, care îndepărtează structurile fibroase, şi în care participă ca enzime colagenaza şi proteaza. Totul se petrece într-un aparat inventat de cerce­tătorul american de origine italiană Camillo Ricordi, aşa-numitul «aparat Ricordi». De acolo obţinem un extract de celule, nu numai insule, ci toate tipurile de celule pe care le conţine pancreasul. Acestea sunt introduse mai departe într-un separator, de fapt o pompă centrifugă care separă insulele“, explică profesorul Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni. În final, celulele sunt introduse într-un incubator, unde se păstrează într-un mediu de cultură, în care există chiar posibilitatea ca ele să se înmulţească. Având în vedere că sunt esti­mate aproximativ 5.000 de celule/kgc, specialiştii se aşteaptă ca de la un donator de 70 kg să obţină circa 350.000 de celule beta-pancreatice. De asemenea, prof. dr. Irinel Popescu a dat asigurări că, din punct de vedere tehnologic şi al procesului de preparare a insulelor, pregătirile şi cercetările efectuate până acum în laborator sunt destul de bine puse la punct, datele preliminare confirmând posibilitatea obţinerii unei producţii de celule beta-pancreatice în mod constant.
   Evaluarea celulelor a ieşit pozitivă la prima analiză, însă rezultatele unui al doilea test, realizat miercuri, 14 noiembrie a.c., cu ditizonă, pentru a vedea exact numărul insulelor obţinute, au arătat că din pancreasul studiat nu s-a obţinut o puritate celu­lară de 90%, condiţie necesară pentru introdu­cerea insulelor în dispozitivul companiei israeliene şi, apoi, în organismul pacientei.
   Discuţiile privind realizarea acestei proceduri au început în primăvara acestui an, când specia­liştii români şi-au manifestat pentru prima oară dorinţa de a folosi „pancreasul artificial“. Prof. dr. Irinel Popescu ne-a explicat încă o dată modul de funcţionare al acestui dispozitiv: el conţine o serie de filtre care, pe de o parte, permit substanţelor nutritive din organism să ajungă la insule şi să le hrănească, în afara oxigenului care se injectează o dată pe zi din exterior, iar pe de altă parte, împie­dică accesul celulelor implicate în declanşarea răspunsului imun.
   În ţara noastră au mai avut loc câteva încercări de transplant de insule pancreatice, însă fără suc­ces. Una dintre problemele care au dus la eşecul procedurilor a fost cea imunologică. Potrivit şefului Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni, acest aparat este primul care protejează insulele de agresiunea imunologică. Până acum, celulele pancreatice au fost implantate cu succes, însă după o vreme au dispărut. „În ficat, am făcut şi noi mai multe astfel de proceduri şi am observat că funcţionează cu succes o perioadă de timp şi apoi, încet-încet, dispar, probabil în urma agre­siunii imunologice a organismului“, ne-a explicat prof. dr. Irinel Popescu, adăugând că locul în care se implantează este şi el îndelung dezbătut de cercetători. Deocamdată, nu s-a găsit un loc ideal, propuneri făcându-se în privinţa ficatului, perito­neului, marelui epiploon sau implantului subcutanat.
   Cercetarea în domeniul diabetului este văzută de specialiştii români ca una atractivă, într-un fel chiar fertilă, însă aceştia recunosc că mai sunt mulţi paşi de parcurs. Deşi transplantul celular se află într-o etapă incipientă chiar şi la nivel internaţional, oamenii de ştiinţă au mari speranţe legate de această procedură. Concret, în cazul în care studiile clinice vor ajunge la concluzii pozitive în privinţa siguranţei şi a eficacităţii procedurii, speranţa de viitor se leagă de posibilitatea de a utiliza celule de la animale transgenice, care ar permite, cândva, utilizarea pe scară largă a unor astfel de dispozitive.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.