Într-o provincie din estul Chinei au apărut cazuri noi de gripă aviară cu tulpina H7N9 la doi bărbaţi, unul de 35 de ani şi celălalt de 67 de ani. Agenţia Reuters menţionează, citând cercetători chinezi, că aceste infecţii pot semnala un nou val epidemic al bolii. Tulpina H7N9 a ucis 45 dintre cei 135 de oameni care au fost infectaţi cu ea în timpul acestui an. „Viaţa medicală“ a scris despre primul studiu ştiinţific, publicat în British Medical Journal, care analiza o transmitere posibilă de la om la om a acestui tip de gripă aviară.

   De la începutul lui 2014, analgezicele vor fi supuse unui control mai riguros în Statele Unite, a anunţat FDA. Măsura vizează în special medicamentele care conţin opioidul hidrocodonă. În SUA, medicamentele care vor fi monitorizate special sunt comercializate ca generice sub numele de Vicodin sau Lortab şi prescrise pentru înlăturarea durerii în artrite, diverse răni sau după extracţiile dentare. Pacienţii nu vor mai putea să folosească aceeaşi reţetă de cinci ori pentru a achiziţiona aceste medicamente, aşa cum se întâmplă în prezent. Peste 70% din reţetele de opioide conţin hidrocodonă, numărul tentativelor de suicid care folosesc aceste opioide crescând de patru ori într-un deceniu. În 2011 s-au eliberat în Statele Unite 131 milioane de reţete pentru acest tip de medicamente.

   Dacă România este departe de a fi pregătită să profite de avantajele create de nou intrata în vigoare Directivă europeană, care asigură pacienţilor europeni dreptul la tratament transfrontalier, Marea Britanie este deja gata. În 2010, sistemul britanic de sănătate a câştigat 42 milioane de lire sterline de la pacienţii străini care au venit să se trateze în Anglia. Turiştii medicali au cheltuit alte 219 milioane de lire sterline pentru hoteluri, mâncare şi transport, anunţă The Guardian. Numărul total al pacienţilor străini veniţi în Anglia a fost în 2010 de 52.000, dar mai mulţi englezi, 63.000, s-au tratat la rândul lor în spitale din afara ţării natale. Aceste date prind pe picior greşit guvernul britanic şi pe secretarul pe sănătate Jeremy Hunt, care a declarat cu puţin timp în urmă că nu este corect ca sistemul britanic de sănătate să trateze atât de mulţi cetăţeni străini. Prin urmare s-a anunţat că studenţii vor trebui să plătească 150 de lire sterline, iar imigranţii temporari 200 de lire sterline sub forma unei asigurări medicale speciale. 

   Nu îl auzi foarte des pe cel mai puternic politician al planetei, preşedintele american Barack Obama, cerându-şi scuze pentru greşelile echipei sale. Dar sănătatea este o temă suficient de importantă pentru a-l determina pe Obama să admită că Obamacare, legea de reformă a sistemului american de sănătate, nu a fost suficient de bine pusă la punct. Au apărut mai întâi probleme la site-ul guvernamental de pe care americanii îşi pot cumpăra asigurări de sănătate. Acesta s-a blocat de nenumărate ori, este prea lent şi va funcţiona normal abia la sfârşitul lui noiembrie. Principalul responsabil IT care a pus la punct HealthCare.gov a demisionat. O altă problemă, chiar mai mare, s-a manifestat atunci când cetăţenii americani care doreau să-şi păstreze asigurările medicale mai vechi au început să primească scrisori prin care contractele le erau întrerupte pentru că nu respectau regulile noi ale Obamacare. Preşedintele SUA a repetat de mai multe ori în anii trecuţi că aceşti asiguraţi nu vor fi afectaţi de apariţia noii legi. „Îmi asum responsabilitatea pentru asta; echipa mea îşi asumă responsabilitatea pentru asta“, a spus Obama. 56% din americani, susţine un sondaj Washington Post, cred că dificultăţile tehnice ale Obamacare reflectă în realitate probleme mai profunde ale legii. În ciuda tuturor acestor dificultăţi, 46% din americani continuă să susţină reforma, susţin sondajele.   Producătorii farmaceutici de originale continuă să încerce compensarea ieşirii de sub patent a unora dintre cele mai de succes produse ale lor. Lundbeck tocmai a primit aprobarea din partea Agenţiei Europene a Medicamentului pentru un nou antidepresiv, Brintellix, despre care se speră că va înlocui Cipralex, al cărui patent va expira curând. A mai fost aprobat şi Opsumit, un antihipertensiv produs de compania elveţiană Actelion. La capitolul veşti proaste, Agenţia Europeană a Medicamentului a retras de pe piaţă câteva loturi de insulină produse de Novo Nordisk, motivul fiind cantitatea greşită de insulină din loturile respective.