De Ziua naţională a transplantului, la
Biblioteca Academiei Române au avut loc un eveniment dedicat pacienţilor
transplantaţi şi o conferinţă de presă cu tema „Generozitatea ta poate salva
vieţi“, la care au participat prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele
Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale pentru Transplant, prof. dr. Radu
Deac, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Transplant, dr. Victor Zota,
coordonatorul naţional pentru transplant, prof. dr. Mihai Lucan, membru în
consiliul ştiinţific al agenţiei, şi prof. dr. Dan Tulbure, profesor consultant.
România a cunoscut o tendinţă ascendentă în ceea ce priveşte transplantul de
organe de la donatori în moarte cerebrală, anul 2013 reprezentând un salt în
acest parcurs, cu 132 de donatori în moarte cerebrală.
Cu această ocazie, profesorul Tulbure a afirmat
că, pe viitor, protocolul de declarare a morţii cerebrale în România nu va mai
include electroencefalograma în mod obligatoriu şi în orice situaţie. Aceasta
va rămâne rezervată situaţiilor în care cauza care a dus la acea stare nu este
clară, lucru valabil în multe ţări din Europa de Vest, după cum afirmă medicul
citat. Contactat telefonic, profesorul Tulbure a subliniat că ar fi vorba de o
simplificare a protocolului de declarare a morţii cerebrale. „Nu este o părere
proprie, ci este preluată (de alte ţări,
n.r.) de mulţi ani. De pildă, chiar în momentul în care am făcut criteriile
actuale de moarte cerebrală la noi, în Anglia nu se mai utiliza EEG-ul“, ne-a
spus medicul. Tot el crede că, din punct de vedere tehnic, nu există peste tot
encefalografe portabile, care să fie duse la patul bolnavului, iar
transportarea acestuia la locul unde există encefalograf ar presupune nişte
riscuri care ar putea duce la pierderea unor potenţiali donatori. „Pentru
pacient nu e vorba de nicio eroare, deci nu afectează cu nimic acurateţea
diagnosticului, şi în niciun caz ireversibilitatea stării respective“, a
completat medicul.
Contactat de redacţia noastră, dr. Victor
Zota a ţinut să sublinieze că nu este vorba, totuşi, de renunţare la
electroencefalogramă, ci de alternative la această investigaţie, care ar putea
fi înlocuită cu un alt studiu al activităţii scoarţei cerebrale. „Este o
problemă foarte delicată şi necesită foarte multe discuţii. E vorba de cele
trei concepte de moarte cerebrală care există în lume la ora actuală şi de ce
concept a adoptat fiecare ţară. România, din nefericire, a adoptat conceptul whole brain dead, adică moartea
întregului creier. Nu renunţăm, găsim o alternativă.“
