Ora 10:26. Ministrul intră în scenă însoţit de alţi doi domni. Costum negru impecabil, cravată neagră, dosare în mână. Cei doi domni au dosarele. Ministrul priveşte în sală. Ministrul iese din sală înspre birourile Comisiei parlamentare de Sănătate.

Ora 10:45. În sală se instalează şase camere de luat vederi, toate îndreptate spre scaunul din faţa ficusului. Intră primul parlamentar: Bodog Florian (senator la putere), fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Intră trei doamne interesant coafate care încep să aranjeze hârtii pe o masă.

Ora 11:04. Intră alţi trei parlamentari. Bodog Florian le amuză pe cele trei doamne interesant coafate. Cei trei parlamentari se amuză între ei. Intră şi reporterii.

Ora 11:25. Tot şase parlamentari în sală. Un reporter a deschis o carte despre Curtea Veche a Bucureştilor. Linişte. Calm. Plictiseală.

Ora 11:35 Reporterii se agită brusc. La intrarea în sală a apărut ministrul. Fac cerc în jurul lui. Se schimbă amabilităţi. Ministrul intră în sală şi salută sau se pupă cu fiecare parlamentar în parte. Se întreţine câteva minute, tête-à-tête, cu Bodog Florian.

E ora 11:40. Audierea ministrului sănătăţii începe.

Nassar Rodica (deputat la putere): Ne cerem scuze pentru întârziere. Unii dintre noi am fost şi la alte comisii. Rog toţi colegii să poftească în sală.

I se face politicos un loc. Ministrul începe să vorbească. Îşi prezintă CV-ul. Spune că este absolvent de medicină. Citeşte de pe o hârtie ce doreşte să facă în viitorul mandat.

Ministrul: Intenţionez să construiesc o echipă formată din personalităţi ale sistemului medical românesc. În momentul în care va fi complet alcătuită, vreau să vin în faţa comisiei de sănătate şi să o prezint. Îmi doresc o relaţie foarte bună cu CNAS şi cu Academia de Ştiinţe Medicale.

Un telefon sună în sală. Un parlamentar răspunde. Vorbeşte scurt.

Ministrul: Din start vreau să mai fac o precizare. Să nu vă gândiţi la o schimbare fundamentală a proiectelor ministrului Nicolăescu. Sigur, dacă există sugestii vom opera modificări, dar proiectele mari, asumate împreună, intenţionez să le continuăm. Aştept întrebările dumneavoastră şi sper să mă pot ridica la înălţimea lor.

Nassar Rodica: Vă rog ca toţi cei care doresc să întrebe să se înscrie la cuvânt. Sau să ridicaţi mâna.

Crăciunescu Grigore (deputat proaspăt în opoziţie): Vă felicit pentru nominalizare. V-aţi asumat un minister foarte greu şi vreau să vă pun câteva întrebări. Au fost multe proiecte puse în dezbatere luni de zile. Proiectul privind spitalele-pilot va merge în continuare? Respectiv proiectul de creştere a veniturilor medicilor? Dar proiectul de malpraxis? Dar proiectul de dezvoltare a chirurgiei vasculare pediatrice? Cu lista de compensate ce faceţi?

Un deputat de la putere comentează în surdină: Ce facem acum? Punem o sută de întrebări? Păi nu suntem pe procedură?

Movilă Petru (deputat vechi în opoziţie): Aş dori să ne aduceţi până la sfârşitul lui martie o informare despre ce s-a întâmplat la Cantacuzino şi cine sunt vinovaţii. Pentru că situaţia acolo a fost tratată oarecum populist. Pentru Agenţia Naţională a Transplantului cei mai mulţi bani sunt alocaţi în trimestrul 3 şi 4. La Iaşi nu putem cere medicilor din spitale să aibă rezultate în primele două trimestre dacă banii sunt alocaţi începând cu trimestrul 3. Vă rog să veniţi des la Comisia noastră pentru că aici e o atmosferă de lucru normală şi corectă. Fostul ministru ne-a promis că va veni măcar când va fi nevoie...

Un deputat de la putere comentează către colegul de lângă el: A promis da’ n-a avut nevoie.

Ichim Paul (deputat proaspăt în opoziţie): Daţi-mi voie să vă felicit, dar nu ştiţi în ce aţi intrat. Nu am văzut ministru al sănătăţii care să iasă zâmbind din mandat. Şi sper că sunteţi în relaţii bune cu Ministerul de Finanţe.

Alţi parlamentari iau cuvântul. Au trecut deja 15 minute de întrebări în serie. Ministrul nu a apucat să răspundă. Deocamdată îşi notează ceva pe hârtie, alături de cei doi domni din echipa lui.

Gavrilescu Graţiela (deputat proaspăt în opoziţie): Veţi susţine în continuare pas cu pas tot ce a făcut ministrul Nicolăescu? Vreau să ştiu dacă toată munca noastră va fi menţinută şi dacă veţi avea curajul în continuare să vă bateţi pentru aceste lucruri. Nu vă spun întâmplător asta pentru că, spre surprinderea mea, aţi şi scos de pe site două propuneri lansate de ministrul Nicolăescu. Şi atunci am mari semne de întrebare dacă veţi susţine tot ceea ce s-a făcut în acest program de guvernare. Eu vă urez succes şi vă doresc să aveţi acelaşi curaj pe care l-a avut Eugen Nicolăescu.

Mai mulţi parlamentari încep să tuşească. Se şopteşte. Se comentează. Se filmează.

Bodog Florian (senator la putere): Eu vă felicit pentru retragerea celor două propuneri. Ele ar fi putut influenţa negativ preţul la medicamente şi ne dorim cu toţii să avem medicamente ieftine în România. Şi vă urez succes.

Nassar Rodica (depu­tat la putere): Actuala lege a sănătăţii are peste o mie de amenda­mente şi mă întreb dacă o vom mai cârpi mult sau vom face una nouă. Nu e o întrebare, e o temă.

După 30 de minute de întrebări, minis­trul începe să răspundă. Reporterii înregis­trează, cameramanii filmează, parlamen­tarii ascultă. Unii. Alţii navighează. Pe internet.

Ministrul: Evident în sănătate sunt probleme ce trebuiau rezolvate de multă vreme. Sunt convins că nerăbdarea şi a dumneavoastră şi a populaţiei va fi principalul meu duşman în perioada ce urmează. Vă propun o abordare cu calm. Am tot curajul să continui proiectele bune ale foştilor miniştri.

Pune accentul pe cuvântul „bune“.

Ministrul: Şi proiectele puse în transparenţă decizională de Eugen Nicolăescu sunt acum pe site. Am tot curajul necesar să le duc mai departe. Cele două le-am retras din… pentru că eu consider că ar trebui să mai armonizăm un pic părerea ministerului. Ştiu că s-a mai discutat, nu ştiu dacă la Comisie, vă pot spune pe partea de preţuri, ceea ce e în strânsă legătură şi cu lista de compensate. Dacă preţul nu e potrivit, lista de compensate nu va fi cea necesară. Proiectul propunea o modificare a modului de calcul: se trecea la eliminarea din cele 12 state de referinţă a şase state şi stabilirea unui preţ median. Eu aici caut bunele intenţii ale tuturor şi cred că nimeni nu-şi doreşte să crească preţurile şi de aceea am dorit ca aceste chestiuni să fie foarte bine înţelese şi discutate. Deci nu a fost o retragere, ci doar o amânare.

Doamna deputat brunetă scoate din poşetă un tub roşu şi începe să se ungă cu cremă pe mâini pe sub masă. E atentă să nu fie observată.

Ministrul: Chestiunea cu privatizarea sistemului medical… Da, sunt pentru orice iniţiativă privată, sigur nu încurcă sistemul public, ci îl ajută. Din păcate, iniţiativele private în sistemul sanitar nu au fost ajutate, au fost blocate de birocraţia excesivă. Susţin aces­te iniţiative. Asigu­ră­rile private de să­nă­tate: comple­mentare şi deducti­bile. Bănuiesc că acestea sunt cele două principii. Eu am o părere personală, dar nu asta e impor­tant, ci să vedem ce e mai bine pentru România în situaţia în care ne aflăm. Sunt deschis discuţiei şi sunt convins că vom găsi cea mai bună variantă.

Se face linişte. Se trece la vot. Cu tot cu numărătoare, nu durează mai mult de 60 de secunde: 17 voturi pentru, 7 împotrivă şi 3 abţineri. Ministrul este avizat favorabil. Parlamentarii se ridică să plece. Unul dintre ei rămâne pe loc şi îl felicită de la microfon pe ministru. Deja jumătate dintre parlamentari au ieşit din sală. Ministrul rămâne politicos pe loc să-l asculte. Felicitările se termină.

Ministrul iese şi el. La uşă îl aşteaptă presa.

Ministrul încearcă să plece. Presa nu-l slăbeşte.

Reporter: La alegere, ce strategie vreţi dumneavoastră, ne-o povestiţi şi nouă?

Notă: sceneta de mai sus este în întregime adevărată, personajele şi replicile lor au o legătură complexă cu realitatea.