Newsflash
Știri

Rujeola la adulți și medicamente care scad eficiența antihipertensivelor

de Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN - aug. 24 2018
Rujeola la adulți și medicamente care scad eficiența antihipertensivelor
Cazurile de rujeolă au atins un nou nivel maxim în Europa, avertizează Organizația mondială a sănătății (OMS), îndemnând statele europene să ia măsuri urgente pentru prevenirea răspândirii virusului. În primele șase luni ale anului 2018 au existat peste 41.000 de îmbolnăviri și 37 de decese, în contextul în care în anul 2017 au fost 23.927 de îmbolnăviri, iar în 2016 doar 5.273. Virusul rujeolic poate duce, în cazul persoanelor imunodeprimate, la apariția encefalitei, meningitei, convulsiilor febrile, pneumoniei sau hepatitei, complicații amenințătoare de viață. Creșterea numărului de cazuri în Marea Britanie este atribuită, conform autorităților locale, călătoriilor în zone epidemice, dar mai ales faptului că vaccinul antirujeolic a fost discreditat de-a lungul ultimilor 20 de ani, fiind asociat în mod eronat cu apariția autismului. Conform datelor OMS, România se află în top cinci al țărilor cu cele mai multe cazuri de rujeolă din Europa, fiind depășită de Grecia, Georgia, Ucraina și Serbia – aflată pe primul loc. Senatul italian a votat recent eliminarea obligativității părinților de a-și vaccina copiii înainte de începerea școlii, ceea ce anulează amendarea acestora în cazul în care resping vaccinarea. În Marea Britanie, cele mai multe cazuri de rujeolă se întâlnesc la adolescenții sau adulții nevaccinați în copilărie, conform autorităților, care îndeamnă populația adultă nevaccinată să se vaccineze.

    Norvegia va oferi doze de heroină celor dependenți, într-o încercare de a combate epidemia de supradoză din țară, aflăm din The Independent. Scopul este și acela de a face mai ușoară viața celor dependenți de substanță care nu mai pot fi ajutați de programele de dezintoxicare și de a crește calitatea vieții acestora. Rata de mortalitate din cauza supradozei a fost de 80 la un milion de persoane în 2015, cel mai mare nivel din Europa. În 2017, Norvegia a dezincriminat consumul de droguri, fiind prima țară scandinavă care a prescris o pedeapsă minimă în acest sens. Strategia actuală este de a muta abordarea problemei drogurilor de la pedeapsă la tratament, iar dezincriminarea nu înseamnă legalizare, insistă Sveinung Stensland, directorul Comisiei superioare de sănătate din Norvegia. Cei dependenți de substanțe interzise trebuie tratați, nu sancționați, spune Stensland. Experimentul prescrierii de heroină îi vizează strict pe cei care nu fac parte din programele de reabilitare și a căror dependență este dificil de tratat, spune Bente Hoie, ministrul sănătății din Norvegia. Programul pilot va începe în 2020 și va include 400 de pacienți, dar nu s-a stabilit încă modul în care vor fi selectați pacienții sau câtă heroină le va fi prescrisă acestora spre consum. Altă țară care încearcă prescrierea de heroină celor dependenți este Elveția.

    Facultatea de Medicină va fi gratuită la Universitatea New York, titrează NBCNews. Scopul este de a forma mai mulți medici care să ocupe locurile vacante din specialitățile mai puțin bănoase sau dorite. Absolvenții facultăților de medicină din SUA se concentrează asupra unor specialități care le oferă satisfacția financiară, dar mai ales care le oferă posibilitatea să-și plătească datoriile acumulate pentru a-și finaliza studiile. Gratuitatea studiilor nu este condiționată de rezultatele universitare sau de statutul social ori financiar. Universitatea va asigura finanțarea studiilor cu ajutorul granturilor, oferind burse în valoare de 55.000 de dolari anual. Suma totală a studiilor medicale se ridică la 240.000 de dolari – mai mică decât la universitățile particulare, unde costul studiilor medicale ajunge la 322.000 de dolari pentru patru ani. Cu toate acestea, conform ultimelor calcule realizate de Academia americană a medicilor de familie, datoriile studenților la medicină depășesc, în medie, 100.000 de dolari. De aceea, specialitățile chirurgicale plătite cu bani mulți sunt printre primele opțiuni ale absolvenților de medicină, ortopedia și chirurgia plastică fiind cele mai căutate. La urmă rămân medicina de familie și pediatria, dar și locurile din mediul rural. Măsura adoptată de Universitatea din New York a fost gândită și în urma faptului că mulți absolvenți de liceu se feresc să urmeze studii medicale, din cauza costurilor mari și a datoriilor ulterioare pe care acestea le presupun. Chiar dacă nu au capacitatea financiară necesară de a urma studii medicale, aceștia pot fi foarte potriviți pentru domeniul medical și pot reprezenta o pierdere, susține Academia americană a medicilor de familie. Această măsură nu este chiar o noutate. Și Universitatea Stanford a oferit burse absolvenților de liceu ale căror familii au un venit mediu sub 125.000 de dolari pe an, iar Institutul de tehnologie din Massachusetts (MIT) oferă învățământ universitar gratuit studenților care provin din familii cu venituri sub 80.000 de dolari pe an.

    Mai multe magazine vând țigări minorilor decât raportează autoritățile, aflăm dintr-un studiu publicat în cel mai recent număr al revistei JAMA Pediatrics. Peste jumătate din magazinele mici vând ilegal țigări clienților care nu îndeplinesc vârsta legală pentru a le cumpăra. Estimările autorităților sunt bazate pe o singură vizită în magazine, dar investigația celor care au realizat studiul a inclus șase vizite în fiecare magazin. Vizitele au fost realizate de adolescenți, uneori aceștia fiind alungați din unele magazine, dar alteori aceiași vânzători care refuzau inițial un adolescent îi vindeau altuia țigări, la următoarea vizită. Arnold Levinson, autorul principal al studiului, spune că autoritățile trebuie să înțeleagă că nu monitorizează destul de atent vânzarea țigărilor către minori, astfel încât această încălcare a legii rămâne nepedepsită și adolescenții consumă țigări din ce în ce mai des. Pentru realizarea experimentului au fost înrolați 17 adolescenți cu vârste de 15 și 16 ani, care au fost trimiși în 201 magazine pentru a cumpăra țigări, arătând documentele de identitate doar dacă voiau. Cei mai mulți vânzători nu au analizat actele de identitate cu atenție, aruncând doar o privire asupra lor și apoi oferind pachetul de țigări. Într-o proporție de 55%, magazinele au vândut țigări minorilor, iar 24% le-au vândut de cel puțin două ori și 12% de cel puțin trei ori, arată investigația. Situația este cu atât mai complicată cu cât se încearcă ridicarea pragului de vârstă pentru cumpărarea țigărilor la 21 de ani. Se încearcă astfel prevenirea consumului de tutun printre adolescenți, care sunt mai susceptibili la a dezvolta dependență decât persoanele adulte. Limita investigației o constituie faptul că a fost realizată doar în statul Colorado și nu reflectă ce se întâmplă în alte state americane, punctează autorii.

    Multe persoane care urmează tratament împotriva hipertensiunii arteriale iau medicamente care scad efectul antihipertensivelor, aflăm dintr-un număr recent al American Journal of Hypertension. Studiul a fost realizat pe 521.000 de persoane, din care 131.000 urmau tratament cu patru antihipertensive asociate. Autorii au descoperit că 18% din numărul total al participanților la studiu luau și alte medicamente care scădeau din efectul antihipertensivelor – antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), paracetamol sau hormoni. Nu toți pacienții aveau însă nevoie de ele, deși în unele cazuri tratamentele cu AINS erau justificate. Cu toate acestea, dacă AINS ar putea fi înlocuite cu tratamente alternative sau ar putea fi întrerupte, în multe cazuri nu ar mai fi necesară suplimentarea antihipertensivelor. Aproape 60% din pacienții cărora le-a fost prescris tratament antihipertensiv s-au prezentat în scurt timp la medic pentru suplimentarea tratamentului, iar acest lucru ar putea avea legătură cu abuzul de AINS, susțin autorii studiului. Din pacienții care au beneficiat de suplimentarea tratamentului antihipertensiv, 65% au continuat să urmeze și tratamente care au ca efecte adverse creșterea tensiunii arteriale, dar cardiologii îi avertizează să întrebe medicul de familie înainte să asocieze orice fel de medicament la tratamentul antihipertensiv. Printre acestea se pot număra chiar suplimentele naturiste. În plus, multe AINS nu au nevoie de prescripție medicală pentru a fi comercializate, astfel că interacțiunea dintre acestea și antihipertensive poate apărea în mult mai multe cazuri decât au fost găsite în acest studiu.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe