Newsflash
Știri

Românii încă folosesc antibiotice în exces

de Cristina GHIOCA - dec. 3 2021
Românii încă folosesc antibiotice în exces

Jumătate dintre românii din mediul urban au luat antibiotice în ultimul an, arată rezultatele unui sondaj realizat recent în mediul online.

Specialiști din domeniul Sănătăţii au organizat un sondaj privind cunoștinţele populaţiei despre administrarea antibioticelor și despre riscurile abuzului de antimicrobiene.

1_2

Rezultatele studiului au arătat că 52% dintre respondenţi au utilizat antibiotice în ultimul an, chiar dacă cei mai mulţi dintre ei (94%) știu că utilizarea excesivă a antibioticelor le poate scădea eficienţa și la fel de mulţi (92%) au auzit de termenul „rezistenţă la antibiotice”. La sondaj au participat 510 persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

Studiul realizat de iSense Solutions* a fost parte a unei campanii pentru conștientizarea rezistenţei la antibiotice, organizată de Reţeaua de Solidaritate**, în perioada 18-24 noiembrie, în tandem cu Săptămâna conștientizării rezistenţei la antimicrobiene iniţiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

14% dintre români încă tratează răceala cu antibiotice

Rezultatele sondajului au mai arătat că multe dintre antibiotice au fost luate pentru afecţiuni care nu necesită în mod normal o astfel de terapie. Cei mai mulţi respondenţi (25%) au spus că le-au luat pentru dureri de dinţi, 14% pentru răceală, 13% pentru durere de gât, 10% pentru gripă, 9% pentru COVID-19, 8% pentru febră, 6% pentru tuse și pentru durere de cap.

Întrebaţi dacă știu ce afecţiuni pot fi tratate cu antibiotic, peste 70% dintre participanţii la cercetare au menţionat corect infecţia urinară, însă doar 29% au semnalat gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. Peste 41% dintre respondenţi au spus că durerile dentare pot fi tratate cu antibiotic, 32% au indicat răceala și gripa, 29% durerea de gât, 28% febra și 26% COVID-19.

2_1

Studiul a evidenţiat și anumite confuzii prezente în rândul
populaţiei: 72% dintre intervievaţi cred că virusurile pot dezvolta rezistenţă la antibiotice, 59% au spus că rezistenţa la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care le iau în mod regulat, iar 49% consideră că aceste produse medicamentoase distrug virusuri.

Organizatorii campaniei au arătat, într-un comunicat de presă, că rezultatele cercetării arată nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conștientizarea problemei rezistenţei la antibiotice în general și rolul personalului medical din România în limitarea accesului la aceste produse, în ceea ce privește administrarea lor corectă și în îndrumarea adecvată a pacienţilor.

Necesitatea campaniilor de informare

Iulia Constantin, farmacistă și voluntară în cadrul Reţelei de Solidaritate, a declarat că rezultatele cercetării arată cât de oportună este o campanie de conștientizare privind utilizarea antibioticelor: „Este îngrijorător să aflăm că o treime din populaţia urbană din România crede în mod eronat că antibioticele sunt eficiente în caz de răceală (...) și pentru dureri de dinţi. (...) Ne întrebăm cum arată situaţia în mediul rural, unde accesul la informaţii și la infrastructura medicală este mult mai restrâns”.

Cei mai mulţi respondenţi (91%) au spus că se informează
despre antibiotice de la medic, apoi de la farmacist (42%) și mai puţini de pe site-urile oficiale ale autorităţilor din domeniu (17%).

Peste 60% dintre intervievaţi au declarat că au luat antibiotice la sfatul medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. „Ţinând cont de consumul excesiv de antibiotice în România, corelat cu informaţia că principalele surse de informare cu privire la antibiotice sunt medicul și farmacistul, ne gândim ca acţiunile viitoare să fie ţintite mai degrabă asupra conștientizării în rândul lucrătorilor din sănătate”, a declarat dr. Alina Jurcoane, cofondatoare a Reţelei de Solidaritate și
coordonatoarea campaniei.

În ceea ce privește modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre respondenţi au spus că au fost supuși unui test – ca de exemplu analiză a sângelui sau a urinei, exsudat faringian – înainte sau la începerea tratamentului cu antibiotice.

Citiți și: Încă o șansă ratată pentru reducerea abuzului de antibiotice în primul an al pandemiei


Notă autor:

*iSense Solutions a fost fondată de doi specialiști cu peste 15 ani de experienţă în domeniul cercetării de piaţă, doctori în Sociologie, respectiv Marketing.
**Reţeaua de Solidaritate este o iniţiativă transfrontalieră ce unește profesioniști români din domeniul medical și din cercetare, din ţară și din diaspora; facilitează transferul și schimbul de informaţii între profesioniști și informează corect și responsabil opinia publică prin intermediul website-ului www.reteauadesolidaritate.com, reţelelor sociale – www.facebook.com/ReteauaDeSolidaritate – și mass media.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe