Echipamentul
personal de protecţie este critic, dar insuficient pentru a apăra personalul
medical în faţa virusului Ebola. Echipamentul menit să îi protejeze pe angajaţii
din sănătate de fluidele corporale contaminate ale pacienţilor cu Ebola nu este
destul de eficient în prevenirea transmiterii, potrivit unui editorial publicat
în Annals of Internal Medicine. În
ciuda eficienţei cunoscute a barierei de protecţie în blocarea transmiterii
Ebola, infecţiile din rândul personalului medical joacă un rol major în răspândirea
virusului. Autorii articolului menţionat scriu că trei factori contribuie
semnificativ la rata înaltă a infecţiei cu virusul Ebola în rândul angajaţilor
din sănătate: dotarea insuficientă cu echipament individual de protecţie (mănuşi,
halate, măşti faciale), slaba accentuare a modalităţii corecte în care se face
echiparea şi dezechiparea, infrastructura sărăcăcioasă de sănătate publică.
Epidemia
curentă de febră hemoragică Ebola se petrece în trei din cele mai sărace ţări
ale lumii: Guineea, Liberia şi Sierra Leone, nu doar trei dintre ţările cu cel
mai mic venit pe cap de locuitor, dar şi printre statele cu cel mai mic număr
de medici care îngrijesc populaţia: mai puţin de 0,1 medici per capita.
Actuala epidemie s-a
soldat cu un număr fără precedent de cazuri şi decese, depăşind totodată
epidemiile anterioare în privinţa numărului de angajaţi din sănătate infectaţi.
Potrivit unui
comunicat transmis de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 25
august, până în prezent au fost înregistrate 240 de cazuri de infecţie în rândul
personalului medical din Guineea, Liberia, Nigeria şi Sierra Leone, din care
120 s-au soldat cu deces. OMS a precizat că la originea unor cazuri de
infectare a stat chiar instinctul medicilor şi al asistentelor de a se grăbi să
ajute pacienţii foarte bolnavi, uneori fără să poarte echipamentul de protecţie.
Faptul că febra hemoragică se manifestă prin simptome similare altor boli endemice
din regiune – malarie, febră tifoidă, febră Lassa – reprezintă un alt factor
care predispune la contactul nemijlocit între medic şi pacientul contagios.
Chiar
şi purtând echipament protector, un angajat din sănătate poate contracta infecţia
dacă scoaterea hainelor de protecţie nu este făcută cu atenţie. Epuizarea fizică
şi emoţională generate de îngrijirea pacienţilor cu febra hemoragică Ebola pot
creşte şi mai mult şansele unei expuneri neglijente la fluidele corporale
contaminate. În plus, impulsul de a şterge transpiraţia, în timpul îndepărtării
echipamentului de protecţie, în mediul umed şi torid care defineşte ţările menţionate,
poate duce şi el la inocularea accidentală a mucoaselor.
Pentru
a preveni transmiterea involuntară de lichide corporale contaminate pe
echipamentul individual de protecţie, autorii articolului amintit recomandă urmărirea
unui proces sistematic pentru îndepărtarea costumului protector. De exemplu,
trebuie create ieşiri separate de intrările în camerele în care sunt îngrijiţi
pacienţi cu Ebola, astfel încât o persoană care se echipează cu hainele de
protecţie să nu intre în contact cu echipamentul protector al cuiva care a părăsit
camera, potenţial contaminat cu fluide corporale. Apoi, se recomandă ca o
persoană să aştepte la această ieşire având ca scop unic ghidarea lucrătorului
din domeniul sănătăţii la fiecare pas al operaţiunii de dezechipare, indiferent
de câte ori respectivul a mai trecut prin acest proces. Ritualizarea procesului
ar putea asigura un nivel ridicat de protecţie personalului medical.
Consecinţele
răspândirii infecţiei în rândul personalului medical sunt dintre cele mai
grave. Dincolo de scăderea numărului de lucrători în domeniul sanitar în zone
care se confruntau deja cu o carenţă a personalului medical, există pericolul
ca populaţia să evite contactul cu medicii şi asistentele şi, implicit, cu
spitalele, punându-şi în pericol sănătatea, a avertizat OMS.
