Rezistenţa la
antibiotice a devenit o ameninţare tot mai mare asupra siguranţei sănătăţii
globale, cu efecte inclusiv economice, dar şi de alt tip, ce se constituie
într-o povară greu de suportat pentru ţările cu venituri mici, medii şi mari.
Pornind de la acest fapt, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) propune noi
acţiuni la nivel naţional, regional şi mondial, mai ales ţinând cont de
dezvoltarea limitată a unor noi agenţi antimicrobieni. Este nevoie, potrivit
OMS, de o abordare coerentă, comprehensivă şi integrată de tip One Health
(O singură sănătate), care să implice medicina umană şi veterinară,
agricultura, finanţele, mediul şi consumatorii.
Luni, 25 mai, pornind de
la consultările informale anterioare privind rezistenţa la antibiotice (RA),
cea de-a 68-a adunare generală pe sănătate (WHA) a OMS a adoptat un plan de
acţiune globală (PAG) actualizat pe această problematică.
Un prim punct asupra
căruia insistă planul îl reprezintă implementarea acţiunilor propuse, adaptate
la posibilităţile naţionale şi la contextele specifice fiecărui stat membru.
Stat membru care va trebui să-şi mobilizeze resursele umane şi financiare prin
canale domestice, bilaterale şi multilaterale pentru a implementa planuri şi
strategii coerente cu PAG, dar şi să pună la punct, până la cea de-a 70-a WHA,
planuri de acţiune naţională privind RA, aliniate acestui program şi
standardelor şi ghidurilor stabilite de organismele interguvernamentale.
Totodată, WHA îi cere
directorului general al OMS să se asigure că toate părţile relevante ale
organizaţiei sunt implicate şi coordonate activ în promovarea muncii privind
RA, inclusiv prin urmărirea fluxurilor de resurse destinate cercetării şi
dezvoltării pentru RA şi să consolideze colaborarea tripartită între FAO, OIE
şi OMS pentru a combate RA, în spiritul abordării One Health.
De asemenea, printre
altele, acelaşi director general va trebui să dezvolte o structură-cadru pentru
monitorizarea şi evaluarea conforme principiilor PAG, în colaborare cu grupul
consultativ tehnic şi strategic pentru RA, cu statele membre (şi acolo unde
este posibil, cu organizaţiile regionale privind integrarea economică), FAO şi
OIE şi cu alţi parteneri relevanţi. Să dezvolte, în consultare cu aceiaşi parteneri,
opţiuni pentru a stabili un cadru de dezvoltare globală pentru susţinerea
dezvoltării, controlului, distribuţiei şi folosirii corespunzătoare a noilor
medicamente antibiotice, a metodelor de diagnostic, vaccinurilor şi a altor
intervenţii, concomitent cu păstrarea antibioticelor existente, şi să promoveze
accesul convenabil la antibioticele existente şi la cele noi, luând în
considerare nevoile tuturor ţărilor, în conformitate cu PAG.
Nu în ultimul rând,
directorul general va trebui să asigure resurse adecvate pentru secretariat,
conform bugetului programului pe 2016–2017 şi conform celui de al 12-lea
program general de muncă, 2014–2019, pentru implementarea PAG pe RA.
