Un nou semnal de
alarmă privind creșterea rezistenței microbiene îl trag ECDC (Centrul european
de prevenire și control al bolilor) și EFSA (Autoritatea europeană pentru
siguranța alimentelor). A crescut mult rezistența tulpinilor de Campylobacter
la ciprofloxacin (60,2% în bacteriile prelevate de la oameni), ceea ce reduce
drastic opțiunile terapeutice pentru toxiinfecțiile alimentare severe, arată
cel mai recent raport european privind rezistența antimicrobiană a bacteriilor
zoobiotice/animale. În paralel, Salmonella multidrogrezistentă continuă
să se răspândească pe întreg teritoriul Europei. Rezistența bacteriei a atins
cotele de 30% la tetracicline, 28,2% la sulfonamide și 28,2% la ampiciline. Mai
grav e însă că serotipul S. kentucky are o rată a rezistenței la
ciprofloxacin de 84%.
Bacteriile rezistente la tratament provoacă anual 25.000 de
decese la nivel european. Se remarcă diferențe regionale în ceea ce privește
amploarea problemei: cele mai înalte niveluri ale rezistenței microbiene au
fost înregistrate în sudul și estul Europei. În țările nordice este mult mai
scăzută rezistența bacteriilor la păsările crescute pentru carne, mai ales
acolo unde este foarte limitat uzul preventiv al antibioticelor la animale.
Săptămâna aceasta, miniștrii sănătății și agriculturii din statele membre UE
s-au întâlnit la Amsterdam pentru a discuta rezultatele preliminare ale
programului pentru combaterea rezistenței microbiene implementat în perioada
2011–2016 și pentru a stabili pașii viitori. Printre concluziile evaluării se
numără importanța integrării sănătății umane cu cea veterinară și a
impulsionării cercetării pentru dezvoltarea de noi antibiotice.
O investigație
publicată de BMJ miercurea trecută ridica noi semne de întrebare cu
privire la anticoagulantul blockbuster rivaroxaban. Ancheta BMJ punea la
îndoială validitatea unui studiu clinic-cheie ROCKET-AF. Pe baza acestuia, au
fost obținute aprobările Agenției europene a medicamentului (EMA) și a FDA.
Publicat în 2011, în New England Journal of Medicine, studiul comparase
rivaroxaban cu warfarina, în prevenția AVC la pacienții cu fibrilație atrială.
Dar acuratețea rezultatelor a fost chestionată după ce dispozitivul de testare
a nivelului de coagulare în timpul studiului clinic a fost retras de pe piață
în decembrie 2014, pentru că oferise rezultate false. Aceste rezultate fals joase
ar fi putut crește în mod nenecesar doza de warfarină, sporind riscul de
hemoragie la brațul tratat cu mai vechiul anticoagulant. Ar fi putut deci să
facă rivaroxaban să pară mai bun decât este în realitate în reducerea riscului
de hemoragie. Mai mulți medici și cercetători au cerut, în articolul publicat
de BMJ, o investigație independentă și acces la datele originale din
studiul clinic, pentru a clarifica beneficiile și riscurile medicamentului.
În noiembrie, EMA a
anunțat că va face propria investigație, în vreme ce FDA spunea că va analiza
datele relevante privind trialul.
Între timp, NEJM
a publicat o scrisoare din partea conducătorilor studiului ROCKET-AF, în care
aceștia prezintă rezultatele analizei post hoc a datelor din trialul
inițial, în lumina descoperirii privind defectele dispozitivului de măsurare a
INR. Patel și echipa lui spun că reanalizarea datelor privind subgrupurile de
pacienți a arătat că nu a fost înregistrat niciun efect clinic semnificativ
asupra rezultatelor trialului.
EMA a prezentat vinerea trecută un punct de vedere similar, dând
asigurări că erorile măsurătorilor nivelului de coagulare din cadrul trialului
nu au distorsionat principalele concluzii ale studiului și că medicamentul
poate fi folosit în continuare, cu aceleași indicații.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.