Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Regina Mamohato iubeşte banii sănătăţii

Viața Medicală
M. V. A. vineri, 18 aprilie 2014
   Jumătate din ingredientele esenţiale folosite pentru fabricarea medicamentelor consumate în Statele Unite provin din China şi India. Este motivul pentru care Administraţia americană a medicamentului (FDA) a decis să îşi intensifice activităţile de monitorizare a producătorilor chinezi. Importurile farmaceutice din China au crescut cu 192% în ultimul deceniu. Decizia este provocată şi de incidentele din ultimii ani, când mai mulţi americani au suferit în urma utilizării farmacologice a unor ingrediente de provenienţă chineză care nu satisfăceau standardele de calitate necesare. FDA a inspectat în ultimul an 84 de fabrici din China, o dublare a activităţii faţă de nivelul din 2010. 33 de fabrici au fost incluse în nivelul maxim de alertă, ceea ce înseamnă că produsele lor ar putea fi refuzate de SUA. În prezent, FDA are 13 inspectori activi în China, intenţionând să-şi crească numărul inspectorilor la 27. China este ţara în care FDA derulează cele mai multe inspecţii în afara Statelor Unite, a declarat pentru Reuters un oficial al instituţiei, dar nivelul este considerat în continuare insuficient pentru masivul flux de produse farmaceutice care circulă între cele două ţări.
    GlaxoSmithKline a început să concedieze o parte dintre cei 7.000 de angajaţi pe care îi are în China ca urmare a uriaşului scandal în care compania britanică a fost implicată anul trecut. GSK a început să monitorizeze şi cheltuielile angajaţilor săi, după ce în 2013 autorităţile de la Beijing au deschis un dosar de urmărire pentru mituirea de către angajaţi ai GSK a mai multor medici şi oficiali chinezi. Suma oficială alocată acestor mituiri este estimată la 483 de milioane de dolari. Oficialii GSK nu au precizat numărul exact al angajaţilor concediaţi, dar surse apropiate procesului au declarat pentru Reuters că este vorba de un număr foarte mic de persoane. În urma scandalului de anul trecut, veniturile GSK în China au scăzut cu 61% în al treilea trimestru al lui 2013 şi cu 29% în ultimul trimestru.
    Presa americană continuă să scrie despre una dintre cele mai mari probleme ale pacienţilor din Statele Unite. Este vorba despre pacienţii cu diabet de tip 1 afectaţi de explozia preţurilor pompelor de insulină. „New York Times“ scrie că un pacient cu o asigurare medicală foarte bună poate ajunge să plătească între 2.000 şi peste 5.000 de dolari pentru o astfel de pompă, la care se adaugă cheltuieli pentru consumabile ce ajung şi ele la câteva sute de dolari pe săptămână şi care nu sunt acoperite de asigurarea medicală. În plus, fabricanţii de pompe de insulină au dezvoltat un mecanism prin care ţin captiv pacientul, obligându-l să cumpere toate auxiliarele şi consumabilele de la acelaşi producător, sistemul împiedicând apariţia concurenţei şi scăderea consecutivă a preţurilor. Clienţii sunt cei peste 1,5 milioane de americani care au diabet de tip 1. Şi insulina s-a scumpit considerabil în SUA, ajungând la peste 200 de dolari pentru o fiolă. 62% din aceste cheltuieli sunt acoperite prin asigurările medicale furnizate prin programe guvernamentale, costul total al tratamentului pentru diabeticii din Statele Unite atingând în 2012 cifra uriaşă de 200 miliarde de dolari. David Kliff, un analist financiar specializat pe piaţa produselor pentru diabetici, spune, citat de „New York Times“, că „diabetul nu mai este de mult doar o boală, ci a devenit o afacere uriaşă“. În prezent, tratamentul diabeticilor din SUA nu mai este dictat de nevoi, ci de lărgimea individuală a buzunarului fiecăruia.
   Cel mai ambiţios parteneriat public–privat din lume se derulează în domeniul sănătăţii. Unde? Nici nu vă va veni să credeţi: în sudul continentului african, într-o ţărişoară cu două milioane de locuitori numită Lesotho. Acolo, unul dintre grupurile Băncii Mondiale a susţinut finanţarea unui spital la a cărui construcţie au contribuit şi fondurile publice. Singura (şi marea) problemă este că mai mult de jumătate din buge­tul de sănătate al ţării este cheltuit pe acest spital, numit Regina Mamohato şi situat în Capitala ţării. Cheltuielile anuale cu acest spital însumează 67 de milioane de dolari, cuprinzând atât returnarea împru­mutu­rilor luate, cât şi costurile efective ale serviciilor medicale. Un raport Oxfam susţine că acest model este periculos pentru ţările sărace din Africa şi că modelul este nesustenabil. Rapor­tul critică divizia de investiţii private a Băncii Mondiale care a stimulat proiectul în Lesotho şi promovează acţiuni similare în Benin şi Nigeria. Spitalul a fost reconstruit pe locul unuia mai vechi şi rata mortalităţii în regiune a scăzut cu 41% de la apariţia lui. În acelaşi timp, decesele în urgenţă şi în rândul femeilor operate au crescut. În Lesotho asistenţa medicală este gratuită pentru toţi, ceea ce a dus la creşterea numărului de paci­enţi care accesea­ză Spitalul „Regina Mamohato“ peste pra­gul anterior previzionat. Raportul Oxfam, citat de „The Guardian“, menţionează că până şi directorul acestui spital admite că rata de creştere a cheltuielilor duce la defa­vorizarea pacienţilor din zonele rurale pentru ale căror servicii medicale nu mai rămân suficienţi bani. Con­trac­tul se va încheia după 18 ani, perioadă la sfârşitul căreia spitalul va intra în proprietatea guvernului. Oficialii Băncii Mondiale afirmă că modelul de parteneriat public–privat aplicat în Lesotho a îmbunătăţit asistenţa medicală pentru un sfert din populaţia ţării. Oxfam susţine că această îmbunătăţire s-a făcut cu preţul scăderii cali­tăţii asistenţei medicale pentru populaţia din zonele ru­ra­le. Şi unii, şi ceilalţi au dreptate. Dar dacă în teorie se poate, în practică nu poţi transforma praful de pe tobă în bici.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.