Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Refugiu pentru reverie

Viața Medicală
Conf. dr. Vitalie TEODORU vineri, 21 septembrie 2012
   Suntem încă în perioada concediilor, propice pentru un dram de turism cultural. Dar, în ţara noastră, casele memoriale ale pictorilor şi sculptorilor deschise (uneori) publicului sunt puţine, le poţi număra pe degete: Tattarescu, Aman, Stork, Ligia Macovei în Bucureşti; Petraşcu la Târgovişte; Irimescu la Fălticeni; Vergulescu la Slatina… Unele ghiduri turistice nici nu le pomenesc. De pildă, am în faţă un „Ghid naţional de informaţii şi servicii turistice“ (2008), volum masiv, de 900 de pagini, structurat pe judeţe, care, la judeţul Bacău, nu menţioneazăCasa memorială a pictorului Nicu Enea, dar nici pe cea de la Racova (Bacău) a savantului Ioan Borcea, întemeietorul şcolilor de hidrologie şi oceanografie din România. Ca detaliu, în ambianţa creatoare a staţiunii de cercetări Agigea, la malul mării, dr. I. Ţuculescu, medic, biolog şi pictor, se declara discipol al aceluiaşi ilustru naturalist I. Borcea.
   Să ne întoarcem, însă, la amintita casă memorială/mu­zeu/ate­lier. În urmă cu ani, vizitând pinacoteca din Zagreb, m-am oprit cu vădită admiraţie şi tresărire patriotică în faţa lucrărilor lui Nicu Enea. Muzeograful m-a informat atunci că Galeria de artă modernă din capitala Croaţiei achiziţionase cele trei lucrări ale pictorului român  în 1934. Criticul Ion Frunzetti caracteriza astfel opera lui Enea: „O muzică de caval şi de lăută, de nai şi de frunză, ne vorbeşte de câmpuri şi de codri, de iernile satului şi ale pădurii, de verile şi de toamnele cu rod…“ Într-adevăr, culmea creaţiei lui Nicu Enea o constituie lucrările sale inspirate de peisajul românesc şi îndeosebi de cel al Moldovei natale.
   În centrul Bacăului se află deschisă accesului public Casa-muzeu „Nicu Enea“, edificiu în care onestul slujitor al frumosului a locuit şi creat între anii 1929 şi 1960. În 1970, Elvira Enea, soţia artistului, a donat Complexului muzeal „Iulian Antonescu“ din Bacău imobilul, mobilierul, obiecte personale, precum şi 133 de picturi şi 209 desene semnate de artist. În pre­zent, în camerele de la parter şi etaj sunt expuse 48 de tablouri în ulei, zeci de producţii de grafică, scrisori, fotografii (ale familiei, împreună cu prietenii Ion Minulescu, Mihail Sorbul etc.). Bustul artistului din faţa prezentabilei case este realizat în piatră de sculptorul (şi totodată nepot) Nicolae Enea.
   Nicu Enea s-a născut la 28 mai 1897 în satul Valea Arinilor, judeţul Bacău. În acelaşi sat s-a născut şi nepotul Nicolae Enea, în 1926 (cf. O. Barbosa – „Dicţionarul artiştilor români contemporani“, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1976). În perioada 1911–1918, a urmat cursurile Şcolii Normale din Piatra Neamţ, după care, în 1921–1923, pe cele ale Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti. Studiile sunt continuate la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti şi, în acelaşi timp, la Academia Liberă de Pictură, cu J. Al. Steriadi, Gh. Petraşcu, A. Verona, C. Ressu ş.a. În 1925, a deschis prima expoziţie personală la Bacău, iar în 1926 a participat pentru prima oară la Salonul oficial de pictură şi sculptură. După doi ani, la Salonul oficial, i se premiază tabloul „La depănat“. În anii următori, deschide numeroase expoziţii personale şi participă sistematic la Saloanele oficiale. La cel din 1939, obţine premiul Ministerului Cultelor şi Artelor.
   În anul 1939, termină decorarea plafonului ambasadei Federaţiei Ruse din Bucureşti, iar în 1942 renovează pictura Catedralei din Chişinău. După aproape şapte decenii de la renovarea picturii Catedralei, ieşeam într-o duminică din monumentala biserică – reabilitată şi redată enoriaşilor – împreună cu câţiva vârstnici locali, care îmi povesteau despre activitatea „maestrului Ienea“ în capitala Basarabiei şi despre vizitele efectuate aici de suveranii români. Mai trebuie subliniat că Enea a primit medalia de argint pentru lucrarea „Elvira“ la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1935.
   A călătorit şi în Italia, Macedonia, Muntenegru, pe coasta Dalmaţiei. Momentul iugoslav se reflectă pregnant în opera artistului. Un grupaj elocvent este etalat în fostul atelier al artistului de la etajul casei-muzeu.
   Nicu Enea a abordat o multitudine de teme. Dovadă sunt compoziţiile expuse pe tematică rustică („Cosaşi“, „La coasă“, „Copii cu dovleci“ etc.), nuduri („Nud cu petunii“, „Nud pe fond decorativ“ etc.), peisaje („La mare“, „Liziera“, „Balcic“ etc.), naturi statice.
   Casa-muzeu „Nicu Enea“ din Bacău desfăşoară în paralel şi o prodigioasă activitate cultural-ştiinţifică. Un motiv în pus pentru a o vizita.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.