Pare că a fost nevoie de o lege adoptată accidental de Parlament
pentru ca reprezentanții organismelor implicate în piața de medicamente și
suplimente să aibă o dezbatere pe problemele legate de publicitate.
Controversata lege care interzice publicitatea la medicamente și farmacii pe
radio și televiziune a reușit să producă valuri de nemulțumiri încă de când a
fost adoptată, la 14 decembrie 2015. Denunțată ca fiind discriminatorie și
restrictivă și găsită în contradicție cu legislația europeană, legea a sfârșit
prin a fi retrimisă la Parlament de președintele Klaus Iohannis, pentru
reexaminare. În spațiul public a devenit foarte clar că actul legislativ nu va
intra în vigoare fără modificări substanțiale și că, pentru forma sa finală, e
nevoie de un dialog între toți factorii implicați.
Un prim pas către o dezbatere serioasă a acestei legi a fost
făcut la 4 februarie, la „PRIA drugs and medicine publicity“, un
eveniment la care au participat reprezentanți din aproape toate domeniile
conectate cu această lege: organizații ale farmaciștilor (ADRFR), publicitari
(IAA), pacienți (UNOPA), membri CNA, parlamentari, ONG-uri (RAC), producători
de suplimente alimentare (PRISA), producători de medicamente (ARPIM) și,
evident, mass-media.
După o scurtă introducere în subiect, a primit microfonul
senatorul Georgică Severin (PSD), președintele Comisiei pentru cultură și media
din Senat, care a lămurit de la bun început un lucru: legea în discuție a
trecut de Parlament dintr-o greșeală, lucru ce „s-a datorat unei erori
materiale“ (sic). Detaliile erorii au fost absolut năucitoare, senatorul
menționând „o inversiune pe ordinea de zi“. Dincolo de descrierea mecanismului
erorii în Parlament, senatorul a trasat și un cadru de discuție util, observând
că legea, în actuala ei formă, nu mulțumește pe nimeni. O lege utilă, a
explicat senatorul, ar trebui să țină cont de chestiuni precum dreptul
pacienților de a nu fi manipulați, de prevenirea automedicației și să includă
reglementări pentru suplimentele nutritive și pentru farmacii. În privința
acestora din urmă, Georgică Severin crede că admiterea reclamelor care
promovează nu o farmacie, ci un lanț de farmacii ar dezavantaja farmaciile
mici, care nu-și permit publicitate televizată.
În finalul intervenției, senatorul a sugerat câteva posibile
soluții, precum sancțiuni pentru reclamele care dezinformează, studii obiective
pe care să se bazeze reclamele la suplimente (deși s-a argumentat că asta poate
să dureze ani de zile), interdicția pentru medici de a face reclamă și chiar
înființarea unei subcomisii a CNA dedicată OTC-urilor (medicamente eliberate
fără rețetă). În ceea ce privește suplimentele alimentare, senatorul a fost
surprins să afle că acestea nu au nevoie de avizul Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale (MADR) pentru a intra pe piață, ci doar de o declarație pe
propria răspundere din partea producătorului.
Câteva clarificări importante cu privire la suplimente a făcut
dr. Gerald Flintoacă-Filip, reprezentant al Patronatului Român al Industriei
Suplimentelor Alimentare (PRISA). Așadar, Parlamentul European a stabilit prin
directiva 46/2012 că suplimentul alimentar este un produs alimentar, așa că
trebuie să fie sigur pentru consumul uman. În ceea ce privește publicitatea, nu
există o avizare din partea Ministerului Sănătății decât pentru vitamine și
minerale. Și aici avem o afirmație discutabilă: „Restul suplimentelor
alimentare, care au în compoziție și altceva decât vitamine și minerale, nu au
nevoie de un aviz din partea Ministerului Sănătății“. Fiind vorba de suplimente
alimentare, importante sunt însă acele „mențiuni de sănătate reglementate la
nivel european prin Regulamentul 1946/2006“. Pentru asta avem alt regulament
european, cu alt număr european: „432/2012, care stabilește o listă de mențiuni
de sănătate permise a se folosi în comunicarea comercială către consumator“.
Lista este publică, se găsește pe site-ul Comisiei Europene, ne-a asigurat
reprezentantul PRISA.
Publicitarul Victor Dobre, de la International Advertising
Association (IAA) e de părere că publicitatea la medicamente și suplimente este
deja unul dintre cele mai reglementate domenii de pe piață: „Să nu ne
concentrăm foarte tare pe suprareglementare, ci mai degrabă să încurajăm
autoreglementarea industriei“, a spus domnia sa. Din punctul de vedere al
producătorilor de publicitate, pericolele vin din zona gri a suplimentelor, de
la importatorii care își vând produsele direct în teleshopping, fără să fie
controlați în vreun fel. „Producătorii responsabili“ de suplimente, spune
Victor Dobre, s-au reunit deja în PRISA, o organizație care urmează un cod de
bune practici.
La microfon a urmat Oana Cociașu, reprezentanta Consiliului
Român pentru Publicitate (RAC) și moderatorul de facto al dezbaterii. În ceea
ce privește medicamentele și suplimentele, statisticile RAC arată că aici sunt
mai multe încălcări ale codului decât în alte domenii. De altfel, sunt foarte
multe plângeri pe suplimente alimentare și foarte puține pe OTC: „În 2014, din
totalul de cazuri pe care le-am discutat (...) respectiv 130, 37 au fost pe
suplimente. La polul opus se află OTC-urile, au fost două cazuri (...), trei pe
dispozitive medicale și cinci la farmacii“, a spus Oana Cociașu.
Tot de statistică ține și faptul că, în numai doi ani, bugetele
de publicitate pentru medicamente și suplimente au crescut, de la 31 de
milioane în 2013 la 41 de milioane în 2015, un motiv în plus pentru a găsi o
soluție convenabilă la problema publicității la aceste produse. Metoda
autoreglementării domeniului este într-adevăr atractivă, însă RAC nu poate
rezolva în totalitate problema. Cum observa Oana Cociașu, „autoreglementarea nu
înlocuiește legislația. Noi nu dăm legi, ca atare nu avem nici puterea de a da
amenzi!“.
Din partea CNA, Rodica Anghel a vorbit despre
pericolul automedicației și a sugerat introducerea unor mesaje în spoturile
publicitare în care publicul să fie avertizat și responsabilizat, să nu devină
un „consumator de medicamente“. Medicamentele sunt pentru bolnavi, și așa
trebuie să rămână.
Apoi a fost rândul producătorilor de medicamente să intervină,
prin vocea lui Dan Zaharescu, reprezentant al Asociației Române a
Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Abordarea sa a fost clar
polarizată, lăsând puțin loc pentru interpretări: „România, în ultimii ani, a
reușit să creeze un mediu complet ostil industriei farmaceutice“.
Reprezentantul ARPIM a discutat și despre necesitatea unei definiri mai clare a
automedicației, făcând următoarea analogie: când aleg un aliment, fac autoalimentație?
În ce privește consumul de OTC-uri, Dan Zaharescu spune că „nu ar fi niciun
motiv să ne îngrijorăm“, pentru că România este pe ultimul loc între țările UE
în ce privește consumul de OTC-uri per capita.
Din partea farmaciștilor a vorbit Cristina Munteanu, director
executiv al Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din
România (ADRFR). În opinia sa, farmaciile sunt canale comerciale de vânzare
pentru numeroase produse, iar în aceste condiții „este firesc să se facă
reclamă la farmacii“. Faptul că o farmacie există pe piață înseamnă că
îndeplinește anumite condiții și respectă toate legile.
Ultimul invitat care a primit microfonul a fost Iulian Petre,
de la Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA),
care a expus punctul de vedere al pacienților cronici. În general,
dificultățile pe care le întâmpină un bolnav cronic sunt de o natură mult mai
concretă: ei nu găsesc în farmacii medicamentele de care au nevoie, rețetele
diferă în funcție de medic, așa că de multe ori se ajunge la automedicație.
Și nu sunt singurele probleme pe care le întâmpină pacienții
cronici: „Ne îngrijorează de multe ori marketingul agresiv și ne întrebăm dacă
farmacistul e sincer, dacă medicul e sincer, dacă opțiunea medicală e cea
corectă“, spune Iulian Petre. În ceea ce privește cadrul legal, și-a exprimat
speranța ca „reglementările de care piața farmaceutică beneficiază (...) să
meargă și către alimentele vindecătoare, margarinele care îți protejează
sufletul, băuturile care îți aduc fericirea și lucruri de genul ăsta, și să
înghițim cât mai puține iluzii“.
În partea de întrebări și răspunsuri s-au evidențiat câteva
aspecte legislative nediscutate până atunci, precum existența unui proiect de
lege pentru industria suplimentelor alimentare ce datează încă din 2012 sau
interdicția publicității la medicamente pe rețelele sociale, care este în
vigoare. Alte întrebări au pus în discuție obligația ca suplimentele care
pretind că au efect terapeutic să fie considerate medicamente, așa cum cere și
legislația europeană. S-a discutat și despre faptul că unii farmaciști
recomandă produsul cel mai scump dintre produsele care conțin aceeași substanță
activă, lucru care ar putea fi reglementat stipulând obligația farmacistului de
a-i prezenta clientului toate produsele ce conțin acea substanță, lăsându-i
acestuia posibilitatea să aleagă.
Era de așteptat ca o industrie de milioane de euro să încerce o
așezare mai rațională a legislației în această privință, dar faptul că la
dezbatere au participat cam toate părțile conectate cu domeniul farma este
salutar. S-au discutat probleme, s-au propus soluții. Rămâne de văzut câte
dintre aspectele discutate aici se vor regăsi în legea care va reglementa
publicitatea la medicamente, suplimente alimentare și farmacii. Dacă le va
reglementa pe toate.