Newsflash
Știri

Reclama e sufletul comerțului cu medicamente

de Adi BUTOI - mar. 7 2016
Reclama e sufletul comerțului cu medicamente
     Pare că a fost nevoie de o lege adoptată accidental de Parlament pentru ca reprezentanții organismelor implicate în piața de medicamente și suplimente să aibă o dezbatere pe problemele legate de publicitate. Controversata lege care interzice publicitatea la medicamente și farmacii pe radio și televiziune a reușit să producă valuri de nemulțumiri încă de când a fost adoptată, la 14 decembrie 2015. Denunțată ca fiind discriminatorie și restrictivă și găsită în contradicție cu legislația europeană, legea a sfârșit prin a fi retrimisă la Parlament de președintele Klaus Iohannis, pentru reexaminare. În spațiul public a devenit foarte clar că actul legislativ nu va intra în vigoare fără modificări substanțiale și că, pentru forma sa finală, e nevoie de un dialog între toți factorii implicați.
     Un prim pas către o dezbatere serioasă a acestei legi a fost făcut la 4 februarie, la „PRIA drugs and medicine publicity“, un eveniment la care au participat reprezentanți din aproape toate domeniile conectate cu această lege: organizații ale farmaciștilor (ADRFR), publicitari (IAA), pacienți (UNOPA), membri CNA, parlamentari, ONG-uri (RAC), producători de suplimente alimentare (PRISA), producători de medicamente (ARPIM) și, evident, mass-media.
     După o scurtă introducere în subiect, a primit microfonul senatorul Georgică Severin (PSD), președintele Comisiei pentru cultură și media din Senat, care a lămurit de la bun început un lucru: legea în discuție a trecut de Parlament dintr-o greșeală, lucru ce „s-a datorat unei erori materiale“ (sic). Detaliile erorii au fost absolut năucitoare, senatorul menționând „o inversiune pe ordinea de zi“. Dincolo de descrierea mecanismului erorii în Parlament, senatorul a trasat și un cadru de discuție util, observând că legea, în actuala ei formă, nu mulțumește pe nimeni. O lege utilă, a explicat senatorul, ar trebui să țină cont de chestiuni precum dreptul pacienților de a nu fi manipulați, de prevenirea automedicației și să includă reglementări pentru suplimentele nutritive și pentru farmacii. În privința acestora din urmă, Georgică Severin crede că admiterea reclamelor care promovează nu o farmacie, ci un lanț de farmacii ar dezavantaja farmaciile mici, care nu-și permit publicitate televizată.
     În finalul intervenției, senatorul a sugerat câteva posibile soluții, precum sancțiuni pentru reclamele care dezinformează, studii obiective pe care să se bazeze reclamele la suplimente (deși s-a argumentat că asta poate să dureze ani de zile), interdicția pentru medici de a face reclamă și chiar înființarea unei subcomisii a CNA dedicată OTC-urilor (medicamente eliberate fără rețetă). În ceea ce privește suplimentele alimentare, senatorul a fost surprins să afle că acestea nu au nevoie de avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru a intra pe piață, ci doar de o declarație pe propria răspundere din partea producătorului.
     Câteva clarificări importante cu privire la suplimente a făcut dr. Gerald Flintoacă-Filip, reprezentant al Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA). Așadar, Parlamentul European a stabilit prin directiva 46/2012 că suplimentul alimentar este un produs alimentar, așa că trebuie să fie sigur pentru consumul uman. În ceea ce privește publicitatea, nu există o avizare din partea Ministerului Sănătății decât pentru vitamine și minerale. Și aici avem o afirmație discutabilă: „Restul suplimentelor alimentare, care au în compoziție și altceva decât vitamine și minerale, nu au nevoie de un aviz din partea Ministerului Sănătății“. Fiind vorba de suplimente alimentare, importante sunt însă acele „mențiuni de sănătate reglementate la nivel european prin Regulamentul 1946/2006“. Pentru asta avem alt regulament european, cu alt număr european: „432/2012, care stabilește o listă de mențiuni de sănătate permise a se folosi în comunicarea comercială către consumator“. Lista este publică, se găsește pe site-ul Comisiei Europene, ne-a asigurat reprezentantul PRISA.
     Publicitarul Victor Dobre, de la International Advertising Association (IAA) e de părere că publicitatea la medicamente și suplimente este deja unul dintre cele mai reglementate domenii de pe piață: „Să nu ne concentrăm foarte tare pe suprareglementare, ci mai degrabă să încurajăm autoreglementarea industriei“, a spus domnia sa. Din punctul de vedere al producătorilor de publicitate, pericolele vin din zona gri a suplimentelor, de la importatorii care își vând produsele direct în teleshopping, fără să fie controlați în vreun fel. „Producătorii responsabili“ de suplimente, spune Victor Dobre, s-au reunit deja în PRISA, o organizație care urmează un cod de bune practici.
     La microfon a urmat Oana Cociașu, reprezentanta Consiliului Român pentru Publicitate (RAC) și moderatorul de facto al dezbaterii. În ceea ce privește medicamentele și suplimentele, statisticile RAC arată că aici sunt mai multe încălcări ale codului decât în alte domenii. De altfel, sunt foarte multe plângeri pe suplimente alimentare și foarte puține pe OTC: „În 2014, din totalul de cazuri pe care le-am discutat (...) respectiv 130, 37 au fost pe suplimente. La polul opus se află OTC-urile, au fost două cazuri (...), trei pe dispozitive medicale și cinci la farmacii“, a spus Oana Cociașu.
     Tot de statistică ține și faptul că, în numai doi ani, bugetele de publicitate pentru medicamente și suplimente au crescut, de la 31 de milioane în 2013 la 41 de milioane în 2015, un motiv în plus pentru a găsi o soluție convenabilă la problema publicității la aceste produse. Metoda autoreglementării domeniului este într-adevăr atractivă, însă RAC nu poate rezolva în totalitate problema. Cum observa Oana Cociașu, „autoreglementarea nu înlocuiește legislația. Noi nu dăm legi, ca atare nu avem nici puterea de a da amenzi!“.
     Din partea CNA, Rodica Anghel a vorbit despre pericolul automedicației și a sugerat introducerea unor mesaje în spoturile publicitare în care publicul să fie avertizat și responsabilizat, să nu devină un „consumator de medicamente“. Medicamentele sunt pentru bolnavi, și așa trebuie să rămână.
     Apoi a fost rândul producătorilor de medicamente să intervină, prin vocea lui Dan Zaharescu, reprezentant al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Abordarea sa a fost clar polarizată, lăsând puțin loc pentru interpretări: „România, în ultimii ani, a reușit să creeze un mediu complet ostil industriei farmaceutice“. Reprezentantul ARPIM a discutat și despre necesitatea unei definiri mai clare a automedicației, făcând următoarea analogie: când aleg un aliment, fac autoalimentație? În ce privește consumul de OTC-uri, Dan Zaharescu spune că „nu ar fi niciun motiv să ne îngrijorăm“, pentru că România este pe ultimul loc între țările UE în ce privește consumul de OTC-uri per capita.
     Din partea farmaciștilor a vorbit Cristina Munteanu, director executiv al Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR). În opinia sa, farmaciile sunt canale comerciale de vânzare pentru numeroase produse, iar în aceste condiții „este firesc să se facă reclamă la farmacii“. Faptul că o farmacie există pe piață înseamnă că îndeplinește anumite condiții și respectă toate legile.
     Ultimul invitat care a primit microfonul a fost Iulian Petre, de la Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), care a expus punctul de vedere al pacienților cronici. În general, dificultățile pe care le întâmpină un bolnav cronic sunt de o natură mult mai concretă: ei nu găsesc în farmacii medicamentele de care au nevoie, rețetele diferă în funcție de medic, așa că de multe ori se ajunge la automedicație.
     Și nu sunt singurele probleme pe care le întâmpină pacienții cronici: „Ne îngrijorează de multe ori marketingul agresiv și ne întrebăm dacă farmacistul e sincer, dacă medicul e sincer, dacă opțiunea medicală e cea corectă“, spune Iulian Petre. În ceea ce privește cadrul legal, și-a exprimat speranța ca „reglementările de care piața farmaceutică beneficiază (...) să meargă și către alimentele vindecătoare, margarinele care îți protejează sufletul, băuturile care îți aduc fericirea și lucruri de genul ăsta, și să înghițim cât mai puține iluzii“.
     În partea de întrebări și răspunsuri s-au evidențiat câteva aspecte legislative nediscutate până atunci, precum existența unui proiect de lege pentru industria suplimentelor alimentare ce datează încă din 2012 sau interdicția publicității la medicamente pe rețelele sociale, care este în vigoare. Alte întrebări au pus în discuție obligația ca suplimentele care pretind că au efect terapeutic să fie considerate medicamente, așa cum cere și legislația europeană. S-a discutat și despre faptul că unii farmaciști recomandă produsul cel mai scump dintre produsele care conțin aceeași substanță activă, lucru care ar putea fi reglementat stipulând obligația farmacistului de a-i prezenta clientului toate produsele ce conțin acea substanță, lăsându-i acestuia posibilitatea să aleagă.
     Era de așteptat ca o industrie de milioane de euro să încerce o așezare mai rațională a legislației în această privință, dar faptul că la dezbatere au participat cam toate părțile conectate cu domeniul farma este salutar. S-au discutat probleme, s-au propus soluții. Rămâne de văzut câte dintre aspectele discutate aici se vor regăsi în legea care va reglementa publicitatea la medicamente, suplimente alimentare și farmacii. Dacă le va reglementa pe toate.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe