Newsflash
Știri

Raport UE: Sănătatea în România

de Cristina GHIOCA - dec. 17 2021
Raport UE: Sănătatea în România

Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia a afectat câteva dintre progresele înregistrate în ultimii 21 de ani, arată un raport UE publicat recent.

Screenshot 2021-12-16 164412Comisia Europeană a publicat luni, 13 decembrie, Raportul privind Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană (UE). Potrivit documentului, în România, în perioada 2000-2019, speranţa de viaţă a crescut cu mai mult de patru ani, dar a scăzut temporar, cu 1,4 ani, anul trecut, din cauza pandemiei de COVID-19.

În ţara noastră, pandemia a evidenţiat importanţa întăririi serviciilor de îngrijire primară, a celor de prevenţie și Sănătate Publică, într-un stat extrem de dependent de îngrijirile intraspitalicești.

Sumele mari de bani pe care românii le plătesc din buzunar pentru îngrijiri și numărul scăzut de profesioniști din domeniul Sănătăţii sunt considerate cele mai importante bariere în calea accesului la serviciile medicale.

Un management mai bun al resurselor disponibile a fost realizat în timpul pandemiei, ca urmare a creării mai multor sisteme informatice electronice, iar, pe viitor, acestea ar putea contribui la întărirea sistemului de sănătate, sugerează experţii UE.

Absolvenţi suficienţi, emigranţi mulţi

Chiar dacă România pregătește suficienţi profesioniști în domeniul Sănătăţii, mulţi dintre ei aleg să profeseze în străinătate, arată raportul. Numai în 2019 sistemul educaţional din ţara noastră a generat 4.967 de absolvenţi de Medicină – al cincilea cel mai mare număr din UE din domeniu – și 17.549 de absolvenţi de asistenţă medicală, al treilea cel mai mare număr de astfel de absolvenţi din spaţiul comunitar.

Deși forţa de muncă din domeniu a crescut în ultimii zece ani, densitatea doctorilor și a asistenţilor medicali rămâne sub rata medie înregistrată în UE. În 2019, se înregistrau 3,2 medici practicieni la 1.000 de locuitori – una dintre cele mai scăzute rate din spaţiul comunitar – și 7,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori, în condiţiile în care media europeană în cazul acestora este de 8,4.

Obiceiurile zilnice și speranţa de viaţă

Bolile cardiovasculare au fost identificate ca fiind principala cauză de mortalitate din ţara noastră, iar cancerul pulmonar – boala care determină cele mai multe decese oncologice. În cazul acestuia, rata de mortalitate a crescut cu 11% din anul 2000. Creșteri au fost înregistrate și în ceea ce privește decesele asociate cancerului colorectal.

Un aport important la cauzele de deces din România l-au avut și comportamentele dăunătoare, consumul de alcool și dietele nesănătoase, acestea fiind mai mari decât media europeană.

Aproape jumătate dintre decesele înregistrate în ţara noastră, în 2019, au fost atribuite stilului de viaţă nesănătos. Consumul de tutun a contribuit la aproximativ 17% dintre decesele înregistrate în acel an, 7% dintre acestea au fost atribuite consumului de alcool și 2% sedentarismului. Poluarea aerului și expunerea la ozon au contribuit și ele la 7% dintre decesele din 2019.

Problemele de greutate, în creștere

O problemă de Sănătate Publică în creștere o constituie supraponderabilitatea și obezitatea la adolescenţi, rata acestora crescând constant în ultimele două decenii.

Datele disponibile la acest moment arată că, în anul 2018, unul din cinci adolescenţi în vârstă de 15 ani se încadra în aceste categorii. Lucrurile stau mai bine în cazul adulţilor, România raportând, în 2019, o rată a obezităţii de doar 11%, cu cinci puncte procentuale mai puţin decât media europeană.

Nu la fel de bine stau lucrurile în ceea ce privește adoptarea unui stil de viaţă sănătos. În 2019, peste trei sferturi dintre adulţii români au spus că nu au mâncat cel puţin o porţie de fruct pe zi, iar o proporţie similară nu a consumat legume.

Cifrele sunt mult mai mari decât în majoritatea ţărilor din UE. De asemenea, doar 38% dintre adulţii români afirmă că efectuează săptămânal activitate fizică moderată. Proporţia este cea mai mică din spaţiul comunitar.

Cancerul, o povară continuă

Chiar dacă în România cheltuielile pentru sănătate au crescut semnificativ, ţara noastră rămâne a doua din UE cu cele mai mici cheltuieli în acest domeniu, atât pe cap de locuitor, cât și ca pondere în PIB. Potrivit datelor, cele mai multe cheltuieli au fost realizate pentru tratarea pacienţilor internaţi în spitale, 44% din total.

Lucrurile nu stau mai bine nici în ceea ce privește combaterea cancerului. Povara mortalităţii cauzate de bolile oncologice continuă să fie considerabilă în România. Potrivit estimărilor, în anul 2020, în România ar fi trebuit să se înregistreze aproximativ 95.000 de cazuri noi de cancer, cele mai multe de cancer pulmonar și de prostată la bărbaţi și de cancer mamar la femei.

Deși specialiștii se așteptau ca incidenţa să fie mai scăzută în ţara noastră, mortalitatea generală asociată neoplaziilor a fost ușor mai ridicată faţă de media europeană – 283 de decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 264 la nivelul UE.

Potrivit specialiștilor, aceste date sugerează slăbiciuni în ceea ce privește diagnosticarea și rezultatele tratamentelor pentru cancer. România are însă ocazia să înregistreze progrese în acest domeniu odată cu adoptarea Planului European pentru Cancer, spun experţii europeni.

În ceea ce privește decesele asociate COVID-19, în 2020, ele au reprezentat 5% din totalul morţilor raportate în România (aproximativ 16.000). Alte 18.500 de decese au fost înregistrate până la sfârșitul lunii august 2021.

De altfel, până la acest interval, mortalitatea asociată COVID-19 din ţara noastră era cu 12% mai mare faţă de media europeană.
Specialiștii europeni atrag însă atenţia că și în România, la fel ca în numeroase alte state, cifra reală a deceselor ar putea fi mai mare din cauza testării limitate, dar și a problemelor determinate de stabilirea cauzelor de deces la începutul pandemiei.

Citiți și: Influența genetică a obezității

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe