Există soluţii pentru îngrijire de calitate
în România? Există, crede Alina Culcea, vicepreşedintă a Asociaţiei Producătorilor
de Medicamente Generice din România (APMGR). Genericele, potrivit datelor din
piaţă, acoperă (în volum) 65% din tratamentul farmacologic administrat în ţara
noastră, la o valoare de doar 30% din piaţă.
Pornind de la o realitate nu tocmai plăcută,
în ce priveşte aderenţa medicilor din spitalele româneşti la protocoalele de
tratament, dr. Cristina Vladu, consilier al ministrului sănătăţii, a afirmat că
mai este foarte mult de lucru, nu numai la creşterea aderenţei practicienilor,
ci şi la definirea ghidurilor şi protocoalelor. Prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii
Române de Pneumologie (SRP) spune însă că problema nu ar fi neapărat
elaborarea, cât implementarea protocoalelor: „Nu este suficient să-l publici şi
după aceea să nu se mai întâmple nimic“. Protocolul ar trebui să stea curent pe
masa medicului, de la cel de familie până la specialist, astfel încât acesta să-şi
ritmeze actul medical şi reacţia în funcţie de respectivul document. În ce
priveşte pneumologia, profesorul Mihălţan spune că există zece protocoale naţionale,
care, deşi făcute într-un heirupism tipic românesc, ar fi trebuit să fie, dar
nu prea au fost actualizate la fiecare doi ani“. Şi atunci, se întreabă
profesorul, ce trebuie să facă un medic în momentul în care dispune de un
astfel de protocol: să-l respecte pe acesta sau ghidul internaţional? Pentru că
ghidul străin se actualizează mult mai repede decât protocolul neaoş. De
altfel, potrivit medicului citat, nici în ţări cu tradiţie din acest punct de
vedere, unde într-adevăr se ritmează actul medical după protocoale, nu se reuşeşte
o aliniere la standardele unui protocol mai mare de 40%.
Nemulţumit de faptul că asociaţiile de
pacienţi „nu prea sunt cooptate“ în elaborarea protocoalelor, Gheorghe Tache,
preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC),
solicită consultarea acestora, astfel încât şi ele să-şi poată spune punctul de
vedere cu privire la astfel de documente. Nu au ce căuta asociaţiile de pacienţi
în acest proces, afirmă însă prof. dr. Doina Pleşca, decanul Facultăţii de
Medicină a UMF „Carol Davila“ Bucureşti. Ghidul înseamnă elaborarea ştiinţifică,
pe baza unor metaanalize, plasarea unor atitudini investigaţionale şi,
implicit, a unor abordări terapeutice, care îl obligă pe specialistul în
domeniu să aleagă cea mai corectă decizie. Pacienţii nu pot interveni în partea
ştiinţifică. Ei au drepturile şi obligaţiile lor, dar protocoalele sunt făcute
în exclusivitate de cei care sunt pregătiţi în a le putea concepe. Din aceste
ghiduri, se pot face protocoale individualizate în funcţie de domeniul,
specialitatea şi nivelul instituţional în care se află unitatea medicală. Nu
putem vorbi de ghiduri, adică de standardizare, de eficienţă şi de etică, până
la urmă, în condiţiile în care consumul de resurse din spitale obligă la
anomalii, intervine conf. dr. Sorin Paveliu (Universitatea „Titu Maiorescu“),
expert în politici de sănătate în cadrul Societăţii Academice Române (SAR).
Anticorupţia ar putea duce la scăderea
costurilor, spune Sorin Popescu, reprezentant al companiei Amgen. Iar aceasta
este posibilă doar prin transparenţă. El
propune şi o soluţie, nu numai ministerului sănătăţii, ci şi altor instituţii:
atunci când nu există suficiente pârghii de control şi de corecţie a
neregulilor, să se apeleze la transparenţă. Adică, în locul acţiunilor de
control, să se impună prin lege ca cel care reprezintă statul în teritoriu să
pună pe site-ul instituţiei, la fiecare sfârşit de lună, tot ceea ce a achiziţionat,
ce stocuri are, câţi bani a primit etc. Dacă va face acest lucru, ziariştii,
producătorii şi distribuitorii de medicamente, pacienţii etc., vor putea oricând
să observe, să facă analize şi astfel nu ar mai exista dubii privind
activitatea desfăşurată acolo. Dar pentru asta este nevoie de curaj, spune
Popescu.
Subiectele de mai sus (dar şi altele) au
fost dezbătute în cadrul unei reuniuni cu tema „Costurile şi calitatea
serviciilor medicale. Există în România soluţii pentru îngrijiri de calitate?“
organizată săptămâna aceasta, la Bucureşti, de Tarus Media Health Events.
.JPG)
