Pacienţii spitalizaţi pentru infecţie cu virusul SARS-CoV-2, cu vârsta sub 65 de ani și cu astm bronșic, nu par a avea prognostic mai nefavorabil decât pacienţii cu vârste similare care nu asociază această comorbiditate, conform unui studiu* publicat în Journal of Allergy and Clinical Imunology.

Cercetătorii au examinat dosarele medicale electronice ale 1.298 de pacienţi spitalizaţi în acest an, dintre care 163 (12,6%) cu astm bronșic. Nu a existat nicio diferenţă semnificativă statistic privind durata spitalizării, readmisia în spital, necesitatea de intubare, de traheotomie sau mortalitatea între cele două grupuri de pacienţi.

Astmul bronșic a fost mai prevalent în rândul populaţiei tinere, 21% dintre pacienţii cu vârsta sub 21 de ani având acest diagnostic în lotul investigat, faţă de 13% în populaţia peste această vârstă.

Nu s-au obţinut diferenţe semnificative între grupuri în funcţie de prezenţa comorbidităţilor de tipul obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială sau dislipidemie. În continuare s-a realizat o stratificare a pacienţilor pe baza severităţii astmului în funcţie de medicaţia de fond utilizată – din nou, fără diferenţe importante între cele două grupuri.

Deși incidenţa COVID-19 în rândul celor cu astm bronșic a fost mai mare decât în populaţia generală, prognosticul pacienţilor cu forme severe nu a fost mai nefavorabil decât în rândul comunităţii.

O limitare a studiului este că nu a reușit să creioneze fenotipul celor cu astm bronșic mai predispuși la a dezvolta forme severe. Concluzia studiului este că asocierea acestei afecţiuni respiratorii nu ar trebui să limiteze activitatea zilnică atât timp cât regulile de protecţie sunt respectate.