Doar
una din zece persoane care au nevoie de paliaţie beneficiază de astfel de
îngrijiri în momentul de faţă. Statistica este prezentată în premieră de
Atlasul global de îngrijiri paliative la sfârşitul vieţii, publicat de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii şi Alianţa Mondială pentru Îngrijiri Paliative (WPCA).
Paliaţia înseamnă gestionarea durerii, dar şi a suferinţelor fizice,
psihosociale şi emoţionale cu care se confruntă pacienţii cu boli grave, în
stadii avansate, precum şi susţinerea membrilor familiilor acestora în a le
oferi îngrijire. Aproximativ o treime din persoanele care au nevoie de paliaţie
suferă de cancer. Alţii prezintă maladii progresive de tip cardiac, pulmonar,
renal, cerebral ori boli cronice, ameninţătoare de viaţă, incluzând aici infecţia
cu HIV şi tuberculoza rezistentă la tratament. Se estimează că peste 20 de
milioane de pacienţi necesită îngrijiri paliative în fiecare an şi că 6% din
aceştia sunt copii. Deşi majoritatea îngrijirilor paliative sunt furnizate în ţările
cu venituri ridicate, aproape 80% din necesarul global de îngrijiri palative se
înregistrează în ţări cu venituri scăzute şi medii. Doar 20 de ţări au integrat
îngrijirea paliativă în sistemul de sănătate, iar România se numără printre
ele. „Atlasul arată că cea mai mare parte a necesarului global de îngrijire la
sfârşitul vieţii se asociază bolilor netransmisibile precum cancerul, bolile
cardiace, accidentul vascular cerebral şi bolile pulmonare“, este citat dr.
Oleg Chestnov, reprezentant OMS pentru bolile netransmisibile şi sănătatea
mintală. „În timp ce ne intensificăm eforturile pentru a reduce povara celor
mai mari ucigaşi în lumea de azi, trebuie să nu uităm să uşurăm suferinţa celor
care suferă de boli progresive care nu răspund la tratament“, a adăugat el.
Atlasul face un apel către toate ţările pentru a include îngrijirile paliative
ca şi componentă esenţială a fiecărui sistem modern de sănătate. Aceasta
presupune rezolvarea unor probleme care ţin de lipsuri: lipsa politicilor care
să recunoască paliaţia şi nevoia de îngrijire la sfârşitul vieţii şi în
decursul bolilor cu evoluţie progresivă, lipsa resurselor necesare implementării
serviciilor paliative necesare, inclusiv accesul la medicamentele esenţiale,
lipsa de cunoştinţe în rândul profesioniştilor în sănătate, voluntarilor şi
publicului larg privind beneficiile îngrijirilor paliative. Săptămâna trecută,
unul din mesajele Boardului Executiv OMS întrunit la Geneva s-a referit la
îmbunătăţirea îngrijirilor paliative şi integrarea lor în serviciile de sănătate.
Subiectul va fi readus în discuţie în luna mai, la cea de a 67-a întâlnire
mondială privind sănătatea. „Va fi nevoie de curaj şi de creativitate pentru a
învăţa unii de la alţii cum să integrăm îngrijirile paliative în sistemele de sănătate
existente, dar foarte limitate“, a spus David Praill, copreşedinte al WPCA.